Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Сергей Разумов, Сергей Лысенко, Виталий Синика, Николай Тельнов
Ритуальный комплекс раннего бронзового века с левобережья Нижнего Днестра
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Cuvinte-cheie: epoca bronzului timpuriu, eneoliticul târziu, ritual funerar, cultura Usatovo, Nistrul Inferior, îmormântări de câini.
Rezumat: În anul 2015 arheologii de la Universitatea de Stat din Transnistria „Taras Șevcenko" au întreprins cerctări de salvare la trei tumuli ce fac parte din grupul tumular „Sad" din preajma satului Hlinaia, raionul Slobozia. În tumulul 4, deopotrivă cu cele șapte înmormântări secundare din prima epocă a fierului, au fost cercetate mormâtul principal, ce a aparținut unui copil, și o serie de complexe legate de această înmormântare. Complexele sunt rprezentate de 11 gropi rituale ce conțineau oase de animale și urme de la ruguri. În două gropi au fost înmormântați câini, iar în una - un pui de vită cornută mică. Ritualul funerar și inventarul înmormântării principale, precum și specificul complexelor din preajma mormântului permit atribuirea acestui sit la cultura Usatovo timpurie, peroadă când purtătorii ei mențineau contacte intense cu populația culturii Jamnaja. Tumulul 4 din grupul tumular „Sad" de la Hlinaia preliminar a fost datat la cumpăna mileniilor IV-III a. Chr. Prezența de sacrificii ale copilului și ale animalelor permite interpretarea acestui sit drept un tumul-sanctuar din epoca bronzului timpuriu.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Amplasarea geografică și topografică a grupului tumular „Sad". Fig. 2. Planul tumulului 4. Fig. 3. Profilurile martorilor tumulului 4. Fig. 4. Tumulul 4. Descoperiri din epoca bronzului timpuriu: 1, 2 - planul și profilul complexului 15; 3 - lamă de silex din complexul 15; 4 - fragment de vas din complexul 15; 5 - complexul 4; 6 - complexul 5. Fig. 5. Tumulul 4. Descoperiri din epoca bronzului timpuriu: 1 - complexul 1; 2 - complexul 2. Fig. 6. Tumulul 4. Descoperiri din epoca bronzului timpuriu: 1 - complexul 7; 2 - complexul 8; 3 - complexul 10; 4 - complexul 19; 5 - complexul 9; 6 - complexul 12; 7 - complexul 14. Fig. 7. Planul tumulului 6 de lângă satul Nicolscoe, raionul Slobozia (după Агульников, Сава 2004, рис. 22).
Виталий Синика, Николай Тельнов
Opaițele în ritualul funerar al sciților din nordul Mării Negre
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
