Depozitul de bronzuri a fost descoperit pe teritoriul satului Mîndrești, raionul Telenești, în anul 1968. A fost identificat întâmplător de către un grup de elevi de la școala din sat, iar materialele au ajuns ulterior în atenția specialiștilor de la Institutul de Istorie al Academiei de Științe. Conform informațiilor documentare, depozitul era alcătuit din zece piese: patru topoare-celt, un fragment de pumnal, un fragment de sabie, o seceră, un topor cu aripioare, un topor-teslă și un lanț format din patru verigi. În prezent, din ansamblul menționat, în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei se păstrează șase obiecte: două topoare-celt, toporul cu aripioare și toporul-teslă, fragmentul de pumnal și lanțul alcătuit din patru verigi. - Topor-celt cu o urechiușă. Dimensiuni: Lungimea - 10,2 cm; Greutatea - 186 g. - Topor-celt cu o urechiușă frontală. Dimensiuni: Lungimea - 8,4 cm; Lățimea: 33-46 mm; Greutatea - 124 g. - Topor cu aripioare. Dimensiuni: Lungimea - 14,0 cm; Lățimea - 2,5-3,4 cm; Greutatea - 285 g. - Topor-teslă. Dimensiuni: Lungimea - 14,8 cm; Lățimea - 2,3-5,0 cm; Greutatea - 286 g. - Fragment de pumnal. Dimensiuni: Lungimea - 16,5 cm; Lungimea lamei - 9,8 cm; Lățimea lamei - 2,8 cm; Greutatea - 81 g. - Lanț format din patru verigi. Dimensiuni: Lungimea - 17,1 cm; Diametrul verigilor - 3,8; Greutatea - 32 g.Depozitul de bronzuri de la Mândrești este important prin asocierea unor obiecte care își găsesc analogii în repertoriul regional cu piese ce prezintă analogii clare în Europa Centrală și în Bazinul Carpatic. Ansamblul de piese reflectă o zonă de contact și interacțiune, în care forme metalice de origini și tradiții diferite au circulat și au fost integrate în repertoriul comunităților locale. Cronologic, depozitul de bronzuri de la Mândrești este atribuit perioadei Hallstattului timpuriu - HaA1, fiind datat în anii 1200-1100 î. Hr.
Страницы из истории Кишиневской Духовной Семинарии (Pagini din istoria Seminarului Duhovnicesc din Chișinău)
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Una din preocupările constante ale Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, în eparhia nou-creată a Chișinăului și Hotinului, a fost organizarea Seminarului Duhovnicesc din Chișinău. Mitropolitul era convins că inițiativa sa va fi susținută de către Sf. Sinod din Sankt Petersburg și, deja în 30 septembrie 1813 a emis un ucaz în baza căruia urma să înceapă pregătirile. În ziua deschiderii Seminarului – 31 ianuarie 1813 – erau înscriși 10 elevi, 5 dintre ei fiind din familiile clericilor.
În programa de studii a Seminarului erau prevăzute discipline obligatorii: logica, retorica, filosofia, religia, istoria, geografia, și matematica. La fel, erau promovate limbile: româna, rusa, greaca și latina; franceza și germana – facultativ. În proiectul elaborat de către mitropolitul Gavriil se sublinia, între altele, că limbii „moldovenești” i se atribuie un rol prioritar deoarece este limba în care viitori slujitori ai cultului vor oficia serviciul divin. Respectiv erau prevăzute 22 de ore în ambele clase seminariale: 12 ore în clasele pregătitoare și 10 în cele de „gramitică”. Urma greaca, pentru care erau prevăzute 20 de ore, apoi rusa și latina (câte 18 ore în fiecare clasă), iar pentru orele de matematică erau prevăzute doar 10 ore.
Depozitul de bronzuri a fost descoperit pe teritoriul satului Mîndrești, raionul Telenești, în anul 1968. A fost identificat întâmplător de către un grup de elevi de la școala din sat, iar materialele au ajuns ulterior în atenția specialiștilor de la Institutul de Istorie al Academiei de Științe...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.