Paftalele constituie un element aproape nelipsit din costumația tradițională feminină în spațiul sud-est european, cu precădere în cel balcanic, fiind întâlnite în cursul unei lungi perioade de timp, între secolele XIV-XX. Cuvântul Pafta este de origine turcică - cu o posibilă intrare în această limbă pe filiera iraniană - având la bază cuvântul persan bafta „țesut", care a derivat în limba turcă cu sensul de „placă". În prezent se folosește în forme aproape identice în limbile română (pafta), bulgară (пафта), sârbă (пафте) și în unele dialecte aromâne (pafta), desemnând accesoriile vestimentare cu rol funcțional și ornamental care fixează sau prind cordonul, cingătoarea sau brâul, lucrate din diverse materiale și decorate în diferite tehnici.
Cele trei paftale decorate în tehnica emailului policrom, tezaurizate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, se înscriu în seria celor din aria sud-dunăreană, datate cu sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea.
Sunt compuse din două părţi identice, de formă trapezoidală, suprafaţa acestora fiind împărţită în trei registre aproximativ egale, decorate cu motive vegetale stilizate ce constituie o reţea metalică în care este turnat emailul. Cele două părţi componente se prelungesc în unghi ascuţit spre capete, formând cu latura ultimului registru decorativ un triunghi, ornamentat similar. Emailul folosit pentru a umple motivele florale este de culoare neagră, turcoaz, albă, portocalie, verde, galben, bordo. Întregul câmp decorativ este încadrat într-un chenar perlat.
Pe revers, ambele părţi componente ale paftalelor păstrează câte o bandă de aramă, prinsă cu nituri de margine, necesară pentru fixarea capetelor cordonului. Sistemul de prindere, realizat prin întrepătrunderea balamalelor celor două părţi componente şi închise cu ajutorul unui ac mobil, prins cu un lănţişor de o cheutoare fixată pe una dintre piesele paftalei, este mascat de o plăcuţă dreptunghiulară (fixată prin trei nituri de corpul piesei), cu marginile înguste terminate în unghi ascuţit, ornamentată în acelaşi stil şi cu aceeaşi tehnică, având în plus trei monturi circulare, cu marginile crestate, îndoite spre interior, pentru a fixa central pastă de sticlă de culoare roşie și verde. Aceste monturi sunt încadrate de un brâu crestat, radiant.
Simbolistica paletei de culori codifică semnificaţii şi simboluri, fiind folosite din considerentul că au puteri magice. Culoarea roşie a reprezentat dintotdeauna iubirea, afecţiunea şi în acelaşi timp protecţie faţă de blesteme şi deochi; albul reprezintă puritatea, curăţenia sufletească şi trupească; albastrul, în plan simbolic, este asociat cu infinitatea, cu dimineaţa, un început, o nouă stare; verdele este simbolul destinului, speranţei, bunăstării, echilibrului, renaşterii, fiind asociată cu natura care învie în fiecare primăvară, cu viaţa.
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Articolul este consacrat studierii sortimentului și caracterului armamentului amazoanelor scitice. Descoperirile arheologice ale armamentului și echipamentului femeilor războinice coincid practic cu datele surselor narative și ale celor artistice. În linii generale panoplia femeilor corespundea armamentului detașamentelor scitice. Însă, femeile preferau mai mult armele pentru luptă la distanță, decât cele pentru încăierările corp la corp. Pregătirea lor pentru război prevedea studierea artei militare încă din copilărie.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Imagini ale amazoanelor înarmate: 1, 2 - pe un kalathos din aur din tumulul Bol’šaja Bliznica; 3 - pe vase cu figuri roșii. Fig. 2. Imagini ale amazoanelor pe pelike cu figuri roșii. Fig. 3. Tipuri de vârfuri de săgeată din înmormântările amazoanelor: 1, 2 - tumulul 9 de la Staryj Merčik; 3, 4 - tumulul 6 de la Novoe; 5 - tumulul 34 din necropola Čertomlyk; 6 - tumulul 13 din grupul BOF. 1, 4, 5 - bronz; 2 - fier; 3, 6 - lemn. Fig. 4. Armament din înmormântările amazoanelor: vârfuri de lance (1, 4) și suliță (2, 5); călcâie de lance (3); pietre pentru praștie (6). 1-3 - tumulul 13 din necropola de la Steblev; 4-6 - tumulul 5 de la Zelenoe. 1-5 - fier; 6 - piatră. Fig. 5. Armură din tumulul 5 de la Zelenoe. Fig. 6. Fragmente de armură din tumulul 5 de la Zelenoe. Fig. 7. Piese de harnașament din tumulul 13 de la Steblev.
Elena Fialko, Yurii Boltryk
Pânza din complexele funerare scitice
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Елена Фиалко
Femeile înarmate din prima epocă a fierului în nordul Mării Negre: aspecte sociale
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Paftalele constituie un element aproape nelipsit din costumația tradițională feminină în spațiul sud-est european, cu precădere în cel balcanic, fiind întâlnite în cursul unei lungi perioade de timp, între secolele XIV-XX....
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.