Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului. Conform circularei din 1864, predarea se făcea în limba română, prevedere aplicată în întreaga eparhie. Prima directoare a școlii a fost nobilă Anastasia Dmitrievna Rizo, invitată de arhiepiscopul Antonie. Curricula aprobată de Ministerul Învățământului Public și de Eparhia Chișinăului cuprindea atât discipline teoretice, cât și activități practice. Elevele studiau religia, citirea și scrierea în limbile română, slavonă și rusă, aritmetica și exercițiile de calcul, istoria universală și geografia. Programul era completat de cursuri de cânt bisericesc și de deprinderi practice: croitorie, cusut, tricotat, dar și gospodărie - coacerea pâinii și a prosforelor, prepararea mâncărurilor și a conservelor, îngrijirea animalelor și cultivarea grădinii. Pe vignetă, realizată în 1911 la atelierul fotografic al lui Z. N. Sumovski din Chișinău, sunt imortalizate 29 de absolvente și 13 profesori. În centru apar portretele episcopului Serafim (Ciciagov), ale directoarei N. R. Mihelson, ale profesoarei V. E. Bejerian și ale preoților F. Ghiliarov și P. Jurikas. O personalitate remarcabilă este Praskovia Vasilievna Cuciurenko, profesoară de caligrafie timp de 37 de ani, devenită în 1911 educatoare principală și adjunctă a directoarei. Pentru devotamentul său, a fost decorată cu medalia de aur „Pentru serviciu îndelungat". În 1911, școala număra 648 eleve repartizate în 17 clase. Biblioteca instituției cuprindea 7414 volume, dintre care 3955 pentru eleve și 3459 pentru profesori. Absolventele, devenite soții de preoți sau învățătoare în școli rurale și urbane, contribuiau la răspândirea credinței și a educației morale, consolidând rolul cultural și spiritual al școlii. Pe verso-ul vignetei se află eticheta „Magazin și atelier de rame, tablouri, oglinzi și sticlă de fereastră A. D. Kon'gova, Chișinău, str. Gogol nr. 37, lângă Banca de Stat". Această vignetă unică a fost donată la sfârșitul anului 2025 Muzeului Național de Istorie a Moldovei de către familia Dadiștian din Drochia.
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Articolul este consacrat studierii sortimentului și caracterului armamentului amazoanelor scitice. Descoperirile arheologice ale armamentului și echipamentului femeilor războinice coincid practic cu datele surselor narative și ale celor artistice. În linii generale panoplia femeilor corespundea armamentului detașamentelor scitice. Însă, femeile preferau mai mult armele pentru luptă la distanță, decât cele pentru încăierările corp la corp. Pregătirea lor pentru război prevedea studierea artei militare încă din copilărie.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Imagini ale amazoanelor înarmate: 1, 2 - pe un kalathos din aur din tumulul Bol’šaja Bliznica; 3 - pe vase cu figuri roșii. Fig. 2. Imagini ale amazoanelor pe pelike cu figuri roșii. Fig. 3. Tipuri de vârfuri de săgeată din înmormântările amazoanelor: 1, 2 - tumulul 9 de la Staryj Merčik; 3, 4 - tumulul 6 de la Novoe; 5 - tumulul 34 din necropola Čertomlyk; 6 - tumulul 13 din grupul BOF. 1, 4, 5 - bronz; 2 - fier; 3, 6 - lemn. Fig. 4. Armament din înmormântările amazoanelor: vârfuri de lance (1, 4) și suliță (2, 5); călcâie de lance (3); pietre pentru praștie (6). 1-3 - tumulul 13 din necropola de la Steblev; 4-6 - tumulul 5 de la Zelenoe. 1-5 - fier; 6 - piatră. Fig. 5. Armură din tumulul 5 de la Zelenoe. Fig. 6. Fragmente de armură din tumulul 5 de la Zelenoe. Fig. 7. Piese de harnașament din tumulul 13 de la Steblev.
Ivan Duminica
Politica Imperiului Rus de acordare a privilegiilor coloniștilor bulgari din Basarabia în prima jumătate a secolului al XIX-lea
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Елена Фиалко
Femeile înarmate din prima epocă a fierului în nordul Mării Negre: aspecte sociale
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.