Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat. Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest. Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm. Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice. Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).
Toate articolele științifice prezentate pentru publicare în revista „Tyragetia” sunt recenzate, conform sistemului evaluării colegiale (peer review).
Sistemul peer review este un proces de evaluare al lucrărilor științifice de către doi referenți egali în drepturi, care verifica respectarea normelor de publicare, identifică deviațiile de la normele standard ale revistei și aduce sugestii pentru îmbunătățirea calității publicației.
Articolele primite la redacție sunt preluate de redactorul-șef sau de secretarul de redacție care transmit copii ale acestora (pe hârtie sau în format electronic) cercetătorilor care sunt considerați experți în domeniul respectiv și fac parte din Lista de recenzenți ai revistei.
Referenții redactează (în termen de 30 de zile) câte o recenzie a articolului primit, pe care o returnează secretarului de redacție. Acesta, la rândul său, transmite autorilor observațiile făcute de referenți. La solicitarea referentului acesta poate rămâne anonim fața de autorul articolului recenzat.
- respectarea normelor de publicare și a structurii articolului;
- rezultatele expuse sunt suficient de noi și interesante pentru a justifica publicarea;
- calitatea conținutului științific;
- respectă principiile etice;
- relevanța surselor bibliografice.
Evaluarea referenților trebuie să includă la final una din următoarele recomandări pentru articolul analizat:
- acceptarea necondiționata a articolului;
- acceptarea cu condiția modificărilor menționate în referat;
- respingerea articolului.
Dacă doar o recenzie este negativă, la decizia redactorului-șef articolul este transmis la a treia recenzare. În cazul în care se consideră că este nevoie ca articolul să fie revizuit, acesta este retransmis autorului împreună cu recomandările necesare.
Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.