Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.
Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.
Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.
Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.
În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.
Toate articolele științifice prezentate pentru publicare în revista „Tyragetia” sunt recenzate, conform sistemului evaluării colegiale (peer review).
Sistemul peer review este un proces de evaluare al lucrărilor științifice de către doi referenți egali în drepturi, care verifica respectarea normelor de publicare, identifică deviațiile de la normele standard ale revistei și aduce sugestii pentru îmbunătățirea calității publicației.
Articolele primite la redacție sunt preluate de redactorul-șef sau de secretarul de redacție care transmit copii ale acestora (pe hârtie sau în format electronic) cercetătorilor care sunt considerați experți în domeniul respectiv și fac parte din Lista de recenzenți ai revistei.
Referenții redactează (în termen de 30 de zile) câte o recenzie a articolului primit, pe care o returnează secretarului de redacție. Acesta, la rândul său, transmite autorilor observațiile făcute de referenți. La solicitarea referentului acesta poate rămâne anonim fața de autorul articolului recenzat.
- respectarea normelor de publicare și a structurii articolului;
- rezultatele expuse sunt suficient de noi și interesante pentru a justifica publicarea;
- calitatea conținutului științific;
- respectă principiile etice;
- relevanța surselor bibliografice.
Evaluarea referenților trebuie să includă la final una din următoarele recomandări pentru articolul analizat:
- acceptarea necondiționata a articolului;
- acceptarea cu condiția modificărilor menționate în referat;
- respingerea articolului.
Dacă doar o recenzie este negativă, la decizia redactorului-șef articolul este transmis la a treia recenzare. În cazul în care se consideră că este nevoie ca articolul să fie revizuit, acesta este retransmis autorului împreună cu recomandările necesare.
Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.