Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor. Spiritul sărbătorii Învierii Domnului este completat de cele zece ilustrate cu tematică pascală, parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, editate acum un secol. Au completat colecția de carte poștală acum mai bine de un deceniu în urma unei achiziții reușite, or fondul de ilustrare cu tematica pascală este modest și suntem într-o permanentă căutare de completare. Cărțile poștale sunt „deosebite" ca efect poștal, tipografic și cromatic - acesta fiind și motivul de a reveni la acest gen de felicitări. Spre deosebire de felicitările „clasice", acestea sunt de mărimi mici (6,5 cm x 11 cm), confecționate din carton (excepție o singură felicitare confecționată din hârtie fotografică, imagine alb-negru), cromatică „vie", editate în România și Germania, circulate prin transmitere.
Numele sărbătorii își are originea în verbul persach, ceea ce înseamnă a trece, preluat de evrei de la egipteni. A intrat în limba română prin intermediul formei bizantino-latine Paschae, semnificând „trecerea prin moarte la viață, biruința vieții și eliberarea din robia păcatului". Sărbătoarea Paștelui este o sărbătoare a toleranței și iertării, reprezentând o punte de legătură între prezent și trecut. Semnificația acestei sărbători o transmit și simbolurile ei, prezente, de altfel, și pe cărțile poștale pascale: ouăle încondeiate, iepurașul, mielul, cozonacul, pasca, diverse scene biblice legate de răstignirea și învierea lui Iisus Hristos.
Legendele creștine leagă simbolul ouălor roșii de patimile lui Hristos. Răstignirea și învierea Lui se înfrățesc cu reînvierea naturii primăvara și cu reluarea ciclurilor vieții. Oul, el însuși purtător de viață, devine un simbol al regenerării și a veșniciei.
Pe masa de Paști se află și pasca - un alt aliment ritual care amintește de vechile jertfe de „împăcare", nesângeroase. Prepararea ei este o sarcină exclusivă a femeii, cea care dă viață, aluatul dospit fiind „viu". Cea mai semnificativă componentă a sărbătorii pascale este lumina. Ceremonia Luminii este asociată cu istoria miracolului aprinderii luminii în ziua de Paști la Mormântul lui Hristos din Ierusalim. Lumânarea, prezentă în imagini, are și ea mesajul ei. Cu lumânarea de la Înviere ne întoarcem acasă după slujba religioasă de la miezul nopții. Lumina aceasta, adusă în viața creștinului, alungă paguba și relele din casă. Mielul face parte din preparatele specifice sărbătorii pascale, semnificând simbolul jertfei Mântuitorului, care a murit crucificat ca un miel nevinovat. Iepurașul, pe care-l așteptăm la sărbătoarea Paștelui, reprezintă renașterea naturii, atât de așteptată după o iarnă grea. Cu timpul acest simbol a ajuns să fie însoțit de bucurii și cadouri. Spre deosebire de Crăciun, când anunțarea și actul ritual al integrării comunității în timpul sacru al sărbătorii revenea cetei de colindători, de Paști „nu se merge pe la case", masa rituală organizându-se în fiecare familie, ea simbolizând comunitatea cu Dumnezeu.
Sigiliul Bisericii Sfântului Mormânt (sec. XVII) din patrimoniul Ermitajului, Sankt Petersburg
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Articolul este consacrat unui mic medalion metalic cu scena „Coborârea în iad" gravată și cu o inscripție circulară în greacă, din colecțiile Ermitajului. Cercetătorul de la Muzeul Ermitaj, Vera Zalesskaia, a scris și a publicat mai multe articole despre această piesă, considerând că ea reprezintă „capacul unei pixide adus de un pelerin din Ierusalim, care putea fi utilizat ca matriță pentru reproducerea elogiilor". Această interpretare fantastică, Vera Zalesskaia a considerat necesar să o repete și să o publice în Catalogul expoziției consacrate aniversării a 150-a de la nașterea academicianului Nikolai Lihaciov. Tocmai respectiva intenție l-a determinat pe Iu. Piatnițki să scrie în 2011 un articol consacrat acestei piese și altor două identice, dar într-o nouă interpretare. Studiind documentele grecești în Arhiva Actelor Vechi din Moscova, autorul a observat că ștampilele imprimate pe gramotele patriarhilor din Ierusalim după tipologie, iconografi e și inscripții sunt foarte asemănătoare cu piesa muzeală menționată.
Continuând cercetările în această direcție, autorul a adunat argumente solide pentru atribuirea acestei piese ca sigiliu al Frăției (Asociației) Bisericii Sfântul Mormânt din Ierusalim. Compararea cu gramotele primului pătrar al veacului XVII ale patriarhului Teofan al Ierusalimului a permis autorului să expună ipoteza despre executarea sigiliului dat la Constantinopol, la comanda acestui patriarh, înaintea călătoriei sale la Moscova pentru înscăunarea patriarhului Moscovei Filaret, tatăl țarului rus Mihail Romanov. Timpul executării poate fi determinat ca primul pătrar al secolului XVII, după analogie cu ștampila personală a patriarhului Teofan.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Exlibrisul bibliotecii academicianului N.P. Lihaciov. Fig. 2. Sigiliu, avers, Ermitaj, nr. inv. w-1101. Fig. 3. Sigiliu, revers, Ermitaj, nr. inv. w-1101. Fig. 4. Sigiliu. Muchie cu tăietură cruciformă, Ermitaj, nr. inv. w-1101. Fig. 5. Gramota patriarhului Teofan al Ierusalimului privind înscăunarea lui Filaret Nikitici Romanov, patriarh al Moscovei, anii 1619-1629, RGADA, Moscova. Fig. 6. Garnitura de argint de protecție a gramotei patriarhului Teofan al Ierusalimului, anii 1619-1629, RGADA, Moscova. Fig. 7. Hrisov al țarului, de danie, 1630, Mănăstirea Sfânta Ecaterina, Sinai, Egipt. Fig. 8. Gramota patriarhului Teofan al Ierusalimului, 1625, RGADA, Moscova. Fig. 9. Sigiliul cu scena „Coborârea în iad" pe gramota patriarhului Teofan al Ierusalimului, 1625, RGADA, Moscova. Fig.10. Gramota patriarhului Dositei al Ierusalimului din mai 1682 despre detronarea patriarhului Nikon, RGADA, Moscova. Fig.11. Garnitura de argint de protecție a gramotei patriarhului Dositei, 1682, RGADA, Moscova.
Yuri Pyatnitsky
O privire imperială în trecut. Expozițiile bizantine la Ermitaj (1861-2006)
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Yuri Pyatnitsky
Dragoste, politică şi arte frumoase. Automatul mecanic „Păunul de aur” pentru Ecaterina a II-a şi originile lui bizantine
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Yuri Pyatnitsky
Maria Vassilaki, Working Drawings of Icon Painters after the Fall of Constantinople. The Andreas Xyngopoulos Portfolio at the Benaki Museum. Athens, 2015, 453 p. $ 45. 400 copies in English and 400 copies in Greek. Produced by Peak Publishing and printed by Baxas S.A. for the A.G. Leventis Foundation, the A.G. Leventis Gallery and the Benaki Museum. ISBN 978-9963- 732-09-8 (A.G. Leventis Foundation, A.G. Leventis Gallery). ISBN 978-960-476-168-5 (Benaki Museum)
Tyragetia, serie nouă, vol. XIII [XXVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
.jpg)
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
