Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Sigiliul Bisericii Sfântului Mormânt (sec. XVII) din patrimoniul Ermitajului, Sankt Petersburg
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Articolul este consacrat unui mic medalion metalic cu scena „Coborârea în iad" gravată și cu o inscripție circulară în greacă, din colecțiile Ermitajului. Cercetătorul de la Muzeul Ermitaj, Vera Zalesskaia, a scris și a publicat mai multe articole despre această piesă, considerând că ea reprezintă „capacul unei pixide adus de un pelerin din Ierusalim, care putea fi utilizat ca matriță pentru reproducerea elogiilor". Această interpretare fantastică, Vera Zalesskaia a considerat necesar să o repete și să o publice în Catalogul expoziției consacrate aniversării a 150-a de la nașterea academicianului Nikolai Lihaciov. Tocmai respectiva intenție l-a determinat pe Iu. Piatnițki să scrie în 2011 un articol consacrat acestei piese și altor două identice, dar într-o nouă interpretare. Studiind documentele grecești în Arhiva Actelor Vechi din Moscova, autorul a observat că ștampilele imprimate pe gramotele patriarhilor din Ierusalim după tipologie, iconografi e și inscripții sunt foarte asemănătoare cu piesa muzeală menționată.
Continuând cercetările în această direcție, autorul a adunat argumente solide pentru atribuirea acestei piese ca sigiliu al Frăției (Asociației) Bisericii Sfântul Mormânt din Ierusalim. Compararea cu gramotele primului pătrar al veacului XVII ale patriarhului Teofan al Ierusalimului a permis autorului să expună ipoteza despre executarea sigiliului dat la Constantinopol, la comanda acestui patriarh, înaintea călătoriei sale la Moscova pentru înscăunarea patriarhului Moscovei Filaret, tatăl țarului rus Mihail Romanov. Timpul executării poate fi determinat ca primul pătrar al secolului XVII, după analogie cu ștampila personală a patriarhului Teofan.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Exlibrisul bibliotecii academicianului N.P. Lihaciov. Fig. 2. Sigiliu, avers, Ermitaj, nr. inv. w-1101. Fig. 3. Sigiliu, revers, Ermitaj, nr. inv. w-1101. Fig. 4. Sigiliu. Muchie cu tăietură cruciformă, Ermitaj, nr. inv. w-1101. Fig. 5. Gramota patriarhului Teofan al Ierusalimului privind înscăunarea lui Filaret Nikitici Romanov, patriarh al Moscovei, anii 1619-1629, RGADA, Moscova. Fig. 6. Garnitura de argint de protecție a gramotei patriarhului Teofan al Ierusalimului, anii 1619-1629, RGADA, Moscova. Fig. 7. Hrisov al țarului, de danie, 1630, Mănăstirea Sfânta Ecaterina, Sinai, Egipt. Fig. 8. Gramota patriarhului Teofan al Ierusalimului, 1625, RGADA, Moscova. Fig. 9. Sigiliul cu scena „Coborârea în iad" pe gramota patriarhului Teofan al Ierusalimului, 1625, RGADA, Moscova. Fig.10. Gramota patriarhului Dositei al Ierusalimului din mai 1682 despre detronarea patriarhului Nikon, RGADA, Moscova. Fig.11. Garnitura de argint de protecție a gramotei patriarhului Dositei, 1682, RGADA, Moscova.
Yuri Pyatnitsky
Maria Vassilaki, Working Drawings of Icon Painters after the Fall of Constantinople. The Andreas Xyngopoulos Portfolio at the Benaki Museum. Athens, 2015, 453 p. $ 45. 400 copies in English and 400 copies in Greek. Produced by Peak Publishing and printed by Baxas S.A. for the A.G. Leventis Foundation, the A.G. Leventis Gallery and the Benaki Museum. ISBN 978-9963- 732-09-8 (A.G. Leventis Foundation, A.G. Leventis Gallery). ISBN 978-960-476-168-5 (Benaki Museum)
Tyragetia, serie nouă, vol. XIII [XXVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Yuri Pyatnitsky
O privire imperială în trecut. Expozițiile bizantine la Ermitaj (1861-2006)
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Yuri Pyatnitsky
Dragoste, politică şi arte frumoase. Automatul mecanic „Păunul de aur” pentru Ecaterina a II-a şi originile lui bizantine
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.