Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului. Conform circularei din 1864, predarea se făcea în limba română, prevedere aplicată în întreaga eparhie. Prima directoare a școlii a fost Anastasia Rizo, de viță nobilă, invitată de arhiepiscopul Antonie.
Curricula aprobată de Ministerul Învățământului Public și de Eparhia Chișinăului cuprindea atât discipline teoretice, cât și activități practice. Elevele studiau religia, citirea și scrierea în limbile română, slavonă și rusă, aritmetica și exercițiile de calcul, istoria universală și geografia. Programul era completat de cursuri de cânt bisericesc și de deprinderi practice: croitorie, cusut, tricotat, dar și gospodărie - coacerea pâinii și a prescurilor, prepararea mâncărurilor și a conservelor, îngrijirea animalelor și cultivarea grădinii.
Fotografia, realizată în 1911 în atelierul lui fotografic al lui Z. N. Sumovski din Chișinău, sunt imortalizate 29 de absolvente și 13 profesori. În centru apar portretele episcopului Serafim (Ciciagov), ale directoarei N. R. Mihelson, profesoarei V. E. Bejerian și preoților F. Ghiliarov și P. Jurikas. Între cadrele didactice se regăsește și Paraskovia Vasilievna Cuciurenko, profesoară de caligrafie timp de 37 de ani, devenită în 1911 educatoare principală și adjunctă a directoarei. Pentru devotamentul său, care a fost decorată cu medalia de aur „Pentru serviciu îndelungat".
Pe verso-ul vignetei se află eticheta magazinului și atelierului de rame, tablouri, oglinzi și sticlă de fereastră A. D. Kon'gova, Chișinău, str. Gogol nr. 37, lângă Banca de Stat.
Fotografia de promoție a fost donată la sfârșitul anului 2025 Muzeului Național de Istorie a Moldovei de către familia Dadiștian din Drochia.
Sigiliul Bisericii Sfântului Mormânt (sec. XVII) din patrimoniul Ermitajului, Sankt Petersburg
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Articolul este consacrat unui mic medalion metalic cu scena „Coborârea în iad" gravată și cu o inscripție circulară în greacă, din colecțiile Ermitajului. Cercetătorul de la Muzeul Ermitaj, Vera Zalesskaia, a scris și a publicat mai multe articole despre această piesă, considerând că ea reprezintă „capacul unei pixide adus de un pelerin din Ierusalim, care putea fi utilizat ca matriță pentru reproducerea elogiilor". Această interpretare fantastică, Vera Zalesskaia a considerat necesar să o repete și să o publice în Catalogul expoziției consacrate aniversării a 150-a de la nașterea academicianului Nikolai Lihaciov. Tocmai respectiva intenție l-a determinat pe Iu. Piatnițki să scrie în 2011 un articol consacrat acestei piese și altor două identice, dar într-o nouă interpretare. Studiind documentele grecești în Arhiva Actelor Vechi din Moscova, autorul a observat că ștampilele imprimate pe gramotele patriarhilor din Ierusalim după tipologie, iconografi e și inscripții sunt foarte asemănătoare cu piesa muzeală menționată.
Continuând cercetările în această direcție, autorul a adunat argumente solide pentru atribuirea acestei piese ca sigiliu al Frăției (Asociației) Bisericii Sfântul Mormânt din Ierusalim. Compararea cu gramotele primului pătrar al veacului XVII ale patriarhului Teofan al Ierusalimului a permis autorului să expună ipoteza despre executarea sigiliului dat la Constantinopol, la comanda acestui patriarh, înaintea călătoriei sale la Moscova pentru înscăunarea patriarhului Moscovei Filaret, tatăl țarului rus Mihail Romanov. Timpul executării poate fi determinat ca primul pătrar al secolului XVII, după analogie cu ștampila personală a patriarhului Teofan.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Exlibrisul bibliotecii academicianului N.P. Lihaciov. Fig. 2. Sigiliu, avers, Ermitaj, nr. inv. w-1101. Fig. 3. Sigiliu, revers, Ermitaj, nr. inv. w-1101. Fig. 4. Sigiliu. Muchie cu tăietură cruciformă, Ermitaj, nr. inv. w-1101. Fig. 5. Gramota patriarhului Teofan al Ierusalimului privind înscăunarea lui Filaret Nikitici Romanov, patriarh al Moscovei, anii 1619-1629, RGADA, Moscova. Fig. 6. Garnitura de argint de protecție a gramotei patriarhului Teofan al Ierusalimului, anii 1619-1629, RGADA, Moscova. Fig. 7. Hrisov al țarului, de danie, 1630, Mănăstirea Sfânta Ecaterina, Sinai, Egipt. Fig. 8. Gramota patriarhului Teofan al Ierusalimului, 1625, RGADA, Moscova. Fig. 9. Sigiliul cu scena „Coborârea în iad" pe gramota patriarhului Teofan al Ierusalimului, 1625, RGADA, Moscova. Fig.10. Gramota patriarhului Dositei al Ierusalimului din mai 1682 despre detronarea patriarhului Nikon, RGADA, Moscova. Fig.11. Garnitura de argint de protecție a gramotei patriarhului Dositei, 1682, RGADA, Moscova.
Yuri Pyatnitsky
Dragoste, politică şi arte frumoase. Automatul mecanic „Păunul de aur” pentru Ecaterina a II-a şi originile lui bizantine
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Yuri Pyatnitsky
Maria Vassilaki, Working Drawings of Icon Painters after the Fall of Constantinople. The Andreas Xyngopoulos Portfolio at the Benaki Museum. Athens, 2015, 453 p. $ 45. 400 copies in English and 400 copies in Greek. Produced by Peak Publishing and printed by Baxas S.A. for the A.G. Leventis Foundation, the A.G. Leventis Gallery and the Benaki Museum. ISBN 978-9963- 732-09-8 (A.G. Leventis Foundation, A.G. Leventis Gallery). ISBN 978-960-476-168-5 (Benaki Museum)
Tyragetia, serie nouă, vol. XIII [XXVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Yuri Pyatnitsky
O privire imperială în trecut. Expozițiile bizantine la Ermitaj (1861-2006)
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.