EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Obiectul expus, un vas ceramic de tip „askos", provine din necropola tumulară de lângă satul Ciumai, raionul Taraclia. Vasul a fost descoperit în anul 2015 într-un mormânt cenotaf atribuit culturii Jamnaja, datată în perioada timpurie a epocii bronzului (cca 3300-2600 a. Chr.).

Recipientul de configurație evident asimetrică, este modelat manual din pastă de lut de calitate, având suprafța netedă de culoare brună cu pete cenușii. Corpul vasului, este prevăzut cu o proeminență accentuată și un gât tronconic cu deschiderea mai largă spre gură. Vasul are o toartă și este ornamentat cu trei perechi de aplicații reliefate, amplasate simetric. Înățimea vasului este de 15,5 cm, diametrul gurii de 11,4 cm, diamentul corpului de 15 cm și diametrul bazei de 7,5 cm. Asemenea vase în literatura arheologică sunt cunoscute sub denumirea de vase „askos", termenul respectiv, fiind de proveniență din limba greacă veche, desemnând unul din recipientele primitive de epocă - burduful din piele de animal.

În timpurile preistorice, la unele popoare, burduful era transpus în ceramică, în aceste cazuri fiind păstate trăsăturile de bază ale vasului arhaic din piele, căpătând o formă bombată proeminentă cu toartă și fund plat. Din aspectul original al burdufului s-a păstrat gura asimetrică corespunzătoare gâtului animalului, și uneori trei sau patru piciorușe, corespunzătoare apendicelor pielii jupuite de pe picioarele animalului. Aceste vase au pierdut caracterul zoomorf original, înscriindu-se drept o formă nouă în inventarul ceramicii neo-eneolitice. Primele vase de acest tip sunt atestate în Grecia, în neoliticul timpuriu (cca 5000-4500 a. Chr.) având forma unor cupe sau căni. În culturile neo-eneolitice carpato-balcanice se întâlnește tipul de askos egeean de formă scundă sau înaltă, cu sau fără piciorușe și cu toartă. Mai rar, acestea sunt prevăzute cu două guri (una de umplere și alta de golire) sau sunt descentrate și prevăzute cu guri de formă ciudată. În spațiul dintre Carpați și Nipru se cunosc doar forme înalte de askos simplu, fără elemente zoomorfe. Vasele de tip askos sunt prezente în diverse culturi preistorice, cu precădere în Europa de Sud-Est și Anatolia.

Fiind descoperite de multe ori în asociere cu inventar de cult, vasele askos ar putea fi un indicator important al utilizării în practici ritualice religioase. Alături de cele zoomorfe, antropomorfe și vasele de tip rhyton (recipient aproximativ conic din care, în cadrul unor ceremonii erau băute sau se turnate fluide), askosurile au fost încadrate în categoria vaselor cu destinație de cult, fiind legate de libații (act ritual care consta în gustarea și apoi vărsarea unei cupe de vin, lapte etc. ca omagiu adus divinității).

Tur Virtual


Publicaţii Revista „Tyragetia"   vol. IV [XIX], nr. 1


Prima fază de edificare a fortificației de la Horodca Mică
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Prima fază de edificare a fortificației de la Horodca Mică

Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică

During four years time (2006-2009) regular investigations were undertaken in the area covered by the defensive line at Horodca Mică. We would like to emphasize that our field observations suggest the existence of several stages of fortification of the same space and what is visible today in the form of a hill of impressive dimensions, preceded by an adjacent ditch, are only ruins of the final phase of this defensive system. Since the stratigraphic picture is too complex to be present in its entire form (even preliminarily), we decided to focus on some particular aspects which can be introduced to an academic audience with sufficient confidence. Therefore we only focused on the first stage of fortification of the promontory of Horodca Mică.

To prove out point we present, primarily, a number of objective observations registered on the ground. Secondly, we explain our vision about how the defensive system was built in the first phase. Finally, we will analyze the techniques and materials used in constructions and their existing analogies, the available chronological markers, and the fate the fortification had.

In conclusion, we affirm that a complex defensive system was arranged in this space. The construction was based on a wooden case extended over 4.3 meters, and was filled up with soil that was excavated from its front. This formed a ditch measuring 7.8 meters at the opening and of 2.7 meters at its maximum depth. It should be noted that the ditch was at 3.7 meters distance from the limit of construction, forming in this way the traditional berm for such defensive systems. Similar edifices could be reported in the eastern Carpathian area and neighboring areas during the whole Latène period.

List of illustrations:
Fig. 1. Horodca Mică: 1 - Horodca Site location; 2 - topographic sketch of sections location drown in 2006-2009 years.
Fig. 2. Horodca Mică. Section nr. 1 in the area of I phase of fortification. Plan and profile.
Fig. 3. Horodca Mică 2009. Plan and profiles of the complexes from section nr. 1.
Fig. 4. Horodca Mică. Sight of the fortified enclosure: 1 - Southern view; 2 - Western view.
Fig. 5. Horodca Mică. Sight of the bastion: 1 - Southern view; 2 - Western view.
Fig. 6. Horodca Mică: 1 - sequence of research process of defensive system; 2 - Southern view of the section nr. 1 after releasing the beginning few layers.
Fig. 7. Horodca Mică. Sight of the fortification: 1 - Northerly view; 2 - Southern view.
Fig. 8. Horodca Mică. Section nr. 1. Sight of the West profile ith delimitation of the various phases of construction.
Fig. 9. Horodca Mică. The West profile of the section nr 1 with traces of defensive, I phase construction.
Fig. 10. Horodca Mică: 1 - sight of the burnt, clay concentration; 2 - view of the coal strip detected under agglomeration of soldering.
Fig. 11. Horodca Mică. Section nr. 1: 1 - sight of the West profile in the area of the ruins of the I phase construction; 2 - the agglomeration of soldering and wood coal.
Fig. 12. Horodca Mică. Section nr. 1: 1 - delimitation of the ground lenses between I phase of the constructions damage and II phase; 2 - the I phase ditch in the investigations process.
Fig. 13. Horodca Mică. Section nr. 1: 1 - the plan of the complexes nr. 26 and nr. 27 from Southern extreme of the I phase; 2 - The section of the complexes nr. 26 and nr. 27.
Fig. 14. Horodca Mică. Section nr. 1. Sight of the ditch were was identified complexes nr. 44 and 46: 1 - a general
view; 2 - sight of the Eastern view; 3 - sight of the Western view.
Fig. 15. Horodca Mică. Section nr. 1: 1 - sight of the complex nr 46 in the discovery phase; 2 - sight of the discovered complex nr. 46 and complex nr. 44 in the investigations process; 3 - sight of the complexes nr. 46 and 44.
Fig. 16. Horodca Mică. Section nr. 1. Sight of the discovery phase of complexes nr. 28 and nr. 29: 1 - a general view of the both complexes; 2 - complex nr. 28; 3 - complex nr. 29.
Fig. 17. Horodca Mică. Section nr. 1. Complexes nr. 28 and nr. 29: investigations process.
Fig. 18. Horodca Mică. Section nr. 1. Sight of the research phase of complexes nr. 28 and. 29: 1 - complex nr. 28; 2 - complex nr. 29.
Fig. 19. Horodca Mică. Section nr. 1. Sight of the complexes from A3 and A4 squares.

Vasile Iarmulschi
Migraţie din vest spre est: arheologia mobilităţii din epoca preromană recentă a fierului: exemplu – cultura Zarubintsy
Tyragetia, serie nouă, vol. XV [XXX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2021
Vasile Iarmulschi
Din nou cu privire la data de început a culturii Poieneşti-Lucaşeuca
Tyragetia, serie nouă, vol. XIV [XXIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2020
Vasile Iarmulschi
J. Brandt, B. Rauchfuß (Herausgeber), Das Jastorf-Konzept und die vorrömische Eisenzeit im nördlichen Mitteleuropa. Beiträge der Internationalen Tagung zum einhundertjährigen der Veröffetlichung der „Ältesten Urnenfriedhöfe bei Uelzen und Lüneburg" d
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Octavian Munteanu
Noi descoperiri defensive în partea de vest a promontoriului Butuceni, raionul Orhei (cercetările arheologice din anul 2015)
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Vasile Iarmulschi
Michał Grygiel, Chronologia przemian kultorowych w dobie przełomu starzego i młodzego okresu przedrzymskiego na Niżu Polskim. Łódź: Fundacja Badań Archeologicznych Imienia Profesora Konrada Jażdżewskiego, 2018, 822 p., ISBN: 978-83-948140-2-1
Tyragetia, serie nouă, vol. XV [XXX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2021



 

 

Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Obiectul expus, un vas ceramic de tip „askos", provine din necropola tumulară de lângă satul Ciumai, raionul Taraclia. Vasul a fost descoperit în anul 2015 într-un mormânt cenotaf atribuit culturii Jamnaja, datată în perioada timpurie a epocii bronzului (cca 3300-2600 a. Chr.)...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC