Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor. Spiritul sărbătorii Învierii Domnului este completat de cele zece ilustrate cu tematică pascală, parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, editate acum un secol. Au completat colecția de carte poștală acum mai bine de un deceniu în urma unei achiziții reușite, or fondul de ilustrare cu tematica pascală este modest și suntem într-o permanentă căutare de completare. Cărțile poștale sunt „deosebite" ca efect poștal, tipografic și cromatic - acesta fiind și motivul de a reveni la acest gen de felicitări. Spre deosebire de felicitările „clasice", acestea sunt de mărimi mici (6,5 cm x 11 cm), confecționate din carton (excepție o singură felicitare confecționată din hârtie fotografică, imagine alb-negru), cromatică „vie", editate în România și Germania, circulate prin transmitere.
Numele sărbătorii își are originea în verbul persach, ceea ce înseamnă a trece, preluat de evrei de la egipteni. A intrat în limba română prin intermediul formei bizantino-latine Paschae, semnificând „trecerea prin moarte la viață, biruința vieții și eliberarea din robia păcatului". Sărbătoarea Paștelui este o sărbătoare a toleranței și iertării, reprezentând o punte de legătură între prezent și trecut. Semnificația acestei sărbători o transmit și simbolurile ei, prezente, de altfel, și pe cărțile poștale pascale: ouăle încondeiate, iepurașul, mielul, cozonacul, pasca, diverse scene biblice legate de răstignirea și învierea lui Iisus Hristos.
Legendele creștine leagă simbolul ouălor roșii de patimile lui Hristos. Răstignirea și învierea Lui se înfrățesc cu reînvierea naturii primăvara și cu reluarea ciclurilor vieții. Oul, el însuși purtător de viață, devine un simbol al regenerării și a veșniciei.
Pe masa de Paști se află și pasca - un alt aliment ritual care amintește de vechile jertfe de „împăcare", nesângeroase. Prepararea ei este o sarcină exclusivă a femeii, cea care dă viață, aluatul dospit fiind „viu". Cea mai semnificativă componentă a sărbătorii pascale este lumina. Ceremonia Luminii este asociată cu istoria miracolului aprinderii luminii în ziua de Paști la Mormântul lui Hristos din Ierusalim. Lumânarea, prezentă în imagini, are și ea mesajul ei. Cu lumânarea de la Înviere ne întoarcem acasă după slujba religioasă de la miezul nopții. Lumina aceasta, adusă în viața creștinului, alungă paguba și relele din casă. Mielul face parte din preparatele specifice sărbătorii pascale, semnificând simbolul jertfei Mântuitorului, care a murit crucificat ca un miel nevinovat. Iepurașul, pe care-l așteptăm la sărbătoarea Paștelui, reprezintă renașterea naturii, atât de așteptată după o iarnă grea. Cu timpul acest simbol a ajuns să fie însoțit de bucurii și cadouri. Spre deosebire de Crăciun, când anunțarea și actul ritual al integrării comunității în timpul sacru al sărbătorii revenea cetei de colindători, de Paști „nu se merge pe la case", masa rituală organizându-se în fiecare familie, ea simbolizând comunitatea cu Dumnezeu.
I. Arheologie și istorie (Archeologie et Histoire)
• Ilie Borziac, Vasile Chirica, Unele considerații referitoare la Gravetianul dintre Nistru și Carpații Orientali (Certaines considérations sur le Gravetien d'entre Nistrou et Ies Carpates Orientals) • Serghei Covalenco, Nicolae Chetraru, Bazele tipologice de individualizare a complexelor mezoliticedin Moldova (Les bases typologiques de l'individualisation des complexes mésolithiques) • Nicolae Chetraru, Serghei Covalenco, Bădragii Vechi - complex mezolitic de tip Kukrek din regiunea Prutului de Mijloc (Bădragii Vechi - Complexe mésolithique du type Kukrek de la région Prouthoul de Mijloc) • Ecaterina Abâzov, Eugen Clocico, Necropola tumulară de lângă s. Chirileni (La nécropole tumulaire Chirileni-Ungheni (II)) • Alexandru Levinschi, Olga Şcipachin, Ghenadie Dulea, Rezervația istorico-naturală "Saharna" - primele investigații (La réservation historico-naturelle "Saharna" - Ies premières investigations) • Alexandru Popa, Sticla de geam din perioada romană târzie în Basarabia (La verre de la période romane-tardive en Bassarabie) • Ion Dron, Peresecina (reevaluări și contribuții istorico-etimologice) (Peresecina - reévaluations et contributions istorico-etimologiques) • Liuba Bârsan, Acest Vlaicu Galeș! (Ce Vlaicu Galeș!) • Eduard Baidaus, Considerente privind premisele politice ale războiului de la Hotin din anul 1621 (Considérations visant Ies premises politiques de la guerre de Hotin de 1621) • Mihai Onilă, Un boier de țară - Mihalcea Hâncu (300 de ani de la moarte) (Un boyard du pays - Mihalcea Hâncu) • Nicolae Răileanu, Carol al Xll-lea după bătălia de la Poltava. Calea spre Bender (Tighina) (Carol XII aprés la bataille de Poltava. Les chemins vers Bender (Tighina)) • Alexei Zagaievschi, Mănăstirea Cosăuți în negura timpului (Le monastère Cosăuți dans Ies tenebres du temps) • Maria Danilov, Ana Grițco, Acte în limba română tipărite în Basarabia (1812-1830. Partea a ll-a (Actes en roumain imprimés en Bessarabie (1812-1830)) • Silvia Corlăteanu-Granciuc, Contribuții documentare la istoricul colonizărilor sârbești în teritoriile dintre Prut și Nistru în primul pătrar al sec. al XIX-lea (Contributions documentaires â l'istorique des colonisations serbes sur le territoire d'entre Prouth et Nistrou dans le premier quart du XlX-e siècle) • Liubov Malahov, Revista Kișinevskie Eparhialinâe Vedomosti (1867-1917) în colecția MNIM (La revue Bulletin diocèse de Chișinău 1867-1917 en collection du MNIM) • Silviu Andrieș-Tabac, Noua stemă și noul drapel ale orașului Rezina (Le nouveau blazon et le nouveau drapeau de la viile Rezina) • Lidia Volânschi, Din istoria mișcării cercetașilor din Basarabia în perioada interbelică (De l'histoire du mouvement de éclaireurs de la Bessarabie dans la période d'entre Ies guerres) • Maria Praporșcic, Poziția autorităților RASSM față de Basarabia (1924-1929) (La position des autorités RASSM à l'egard de la Bessarabie) • Elena Postică, Martiri ai rezistenței antitotalitariste din Basarabia (Les martires de la résistance antitotalitaire de Bessarabie) • Maria Evdochimov, F.N. Tifaniuc-unul din organizatorii industriei de vinificație din Moldova (în baza colecțiilor muzeale) (F.N. Tifaniuc - un des organisateurs de ('industrie vinicole de Moldova (en vertu des collections du musée) II. Muzeografie, etnografie, numizmatica (Museographie, ethnographie, numismatique)
• Grigore Cemârtan, Vânatul și creșterea animalelor domestice la triburile neolitice și eneolitice de pe teritoriul Republicii Moldova (La chlasse et l'élevage chez Ies tribus néolithiques et énéolithiques sur le territoire de la Républicque Moldova) • Vera Paiul, Tezaurul monetar din secolele XVI-XVII descoperit la Milești (Nisporeni) (Le trésor monétaire des XVI-e-XVII-e siècles de Milești, district Nisporeni) • Eugenia Borodac, Tamara Stamatov, Mostre de porțelanuri europene în colecția MNIM (Des échantillon de porcelaine europene dans la colection du Musée National d’Histoire de Moldova) • Irina Gonciarov, Însemne ale persoanelor din administrația țărănească din sec. al XlX-lea în colecția MNIM (Insignes des personnes de l'administration paysanne du XlX-e siècle dans la collection du Musée d’Histoire de Moldova) • Elena Ploșnița, Muzeul de istorie al Basarabiei - un deziderat al Comisiei Guberniale Ştiințifice a Arhivelor (Le Musée d’Histoire de la Bessarabie - un désidérat de la Commission Goubernielle Scientifique des Archives) • Ecaterina Bondarenco, Restaurarea unui păretar de la sfârșitul sec. al XlX-lea (La restauration d’un tapis mural de la fin du XlX-e siècle) • Alexandru Furtună, Unele considerente privind păstoritul transhumant și implicațiile lui în Basarabia, Transnistria, Crimeea, Caucaz și Asia Mijlocie (sfârșitul sec. al XlX-lea - începutul sec. al XlX-lea) (Certaines considérations concernant la bergerie transhumante et son implication en Bessarabie, Transnistria, Crimée, Caucase et l'Assie Moyenne (fin du XlX-e s. comm. du XX-e siècle) • Diana Nicoglo, Aspecte simbolice ale mesei nupțiale găgăuzești din sec. al XlX-lea - începutul sec al XX-lea (Les aspects symboliques de la table nuptiale gagauze du XlX-e s. - au debut du XX-e s.) • Olga Luchianeț, Considerații privind percepția colectivă reciprocă a etniilor conlocuitoare din Moldova (Des considérations concernant la perception collective réciproque des étnies cohabitantes de Moldova)
III. Cultură, artă, învățământ (Culture, art, enseignement)
• Rodica Blanovschi, Chipul Sfintei Parascheva în iconografia ortodoxă (sec. XIV-XVII) (L'image de Sainte Parascheva dans l'iconographie ortodoxe (XIV-XVII siècle) • Vlad D. Ghimpu, Biserici din târgul Orheiului (Les églises de la viile Orhei) • Nicolai Dâmcenko, Andrei Zenkin, Moștenirea culturală a tipografului Mihail Strilbițchi (L'héritage culturel du typographe Mihail Strilbitschi) • Ludmila Năstase, Creionări la portretul de creație al arhitectului A.l. Bernardazzi (Des croyonnages au portrait de création de l'architecte A.l. Bernardazzi) • Nicolae Crețu, Unele considerații asupra dezvoltării învățământului în Basarabia în sec. al XlX-lea (Certaines considérations sur le développement de l'enseignement en Bessarabie du XlX-e siècle) • Ion Chirtoagă, Valentina Chirtoagă, Mărturii despre învățământul primar în coloniile germane din Basarabia (sec. al XlX-lea - începutul sec. al XX-lea) (Des témoignages sur l'enseignement primaire dans Ies colonies allemandes de la Bessarabie (XlX-e s. – corn du XX-e siècle) • Aurelia Cornețchi, Liceul de fete Regina Maria din Bolgrad. Pagini de istorie (Le Lycee de filles Régina Maria de Bolgrad. Pages d’histoire) • Liubov Reprințev, Creația lui Boris Nesvedov în colecția MNIM (către aniversarea a 95-a de la naștere) (L'oeuvre du peintre B. Nesvedov dans Ies collections du musée (à l'aniversaire de 95-ème année de sa nyissance)
IV. Recenzii, omagii (Comptes-rendus, hommages)
• Corpus des römichen Funde im Europäischen Barbaricum (A. Popa) • Monumenta Romaniae Vaticana (A. Hâncu-Tentiuc, l. Tentiuc) • Revista Arheologică, 2, Chișinău, 1998 (V. Ghimpu) • Simion Gavrilă, reputat arheolog și muzeograf român. La 70 de ani (Simion Gavrilă, renommé archeolog et muzeographe roumain. À 70 ans) (l. Niculiță)
V. Cronică muzeală (Chronique museale)
• A. Cornețchi, Activitatea cultural-științifică a Muzeului Național de Istorie a Moldovei (L'activité culturelle - scientifique du Musée National d'Histoire de Moldova, 1998) • N. Dâmcenko, 40 de ani ai Muzeului din Tiraspol (40 ans du Musée de Tiraspol)
Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
.jpg)
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
