Evanghelia este o carte de cult fundamentală a Bisericii Ortodoxe ce însumează cele patru mărturii apostolice despre Fiul lui Dumnezeu de la Matei, Marcu, Luca și Ioan, "inspirați de același Duh Sfânt, unicul și adevăratul autor al Evangheliei". Evanghelia sau Vestea bună, mărturisind despre Slava lui Hristos, face trimitere la întreaga învățătură a Mântuitorului și la faptele Sale, cele patru Evanghelii, reprezentând cei patru piloni apărători ai Bisericii. Fericitul Ieronim (340-420), autorul primei traduceri integrale a Sfintei Scripturi în limba latină, a atribuit celor patru apostoli câte una dintre ființele care apar în viziunea profetului Iezechiel (1:5). Astfel, Sfântul Evanghelist Matei, cel dintâi care a menționat despre Nașterea Domnului este însoțit în imagini de îngerul care a binevestit miracolul, Sfântului Evanghelist Marcu, asemănat cu Sfântul Ioan Botezătorul, "glasul celui care striga în pustie", i s-a atribuit leul. Sfântul Evanghelist Luca, cel care îl menționează la începutul Evangheliei sale pe preotul Zaharia, este personificat cu taurul înaripat, făcându-se trimitere la jertfa taurului, adusă de înaltul prelat, Sfântul Evanghelist Ioan pentru înalta sa gândire teologică, fiind asociat cu vulturul. Evanghelia de altar, editată la 1890, în tipografia Lavrei Pecerska din Kiev, pe lângă cele patru Evanghelii canonice, conține și alte texte liturgice - citiri de la Vecernie, de la Sfânta Liturghie, Molitve, slujbe. Este o Evanghelie mare cu dimensiunile 37x48 cm, legată în carton și piele, ferecătura din metal galben fiind prevăzută cu două încuietori metalice, muchiile aurite. Pe coperta, gravată cu ornamentații vegetale și geometrice, sunt aplicate cinci iconițe de formă oval-verticală, realizate în email policrom. În centru se distinge scena "Învierea Domnului", în colțurile registrului superior - chipurile Sfinților Evangheliști Matei și Ioan, în cel inferior - Sfinții Evangheliști Luca și Marcu. Evanghelia imprimată în culorile roșu și negru conține 428 de file, textul fiind decorat cu diverse ornamente tipografice: vignete, inițiale, gravuri, frontispicii etc. Numerotarea lucrării este realizată pe file, numărul de ordine atestându-se în dreapta filei, în zona superioară. Evanghelia lui Matei este tipărită pe paginile 1-105, pagina inițială fiind însoțită de scena Nașterii Domnului, Evanghelia lui Marcu continuă la paginile 104-168, și scena reprezentativă - Botezul Domnului, Evanghelia după Luca cuprinde paginile 172-273, pagina de început purtând scena Bunei Vestiri, Evanghelia după Ioan este inclusă între paginile 280-358, scena evocativă fiind Răstignirea Domnului.
Tipografia Lavrei Pecerska, menționată în colofon, are rădăcini îndelungate - fondată, potrivit tradiției, de Arhimandritul Elisei Pletenetsky în 1615 - deși perioadele exacte ale primelor tipărituri rămân discutabile. Exemplarul a intrat în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei (FB-23062-35) achiziționat în 1982, a fost transferat în colecțiile MNIM în 1996 din patrimoniul Muzeului de Istorie a Religiei.
• Nicolae Răileanu, Considerații privind activitatea muzeelor din SUA (Some Considerations Concerned Museums' in USA) • Elena Prus, Cezar Secrieru, Muzeul ca spațiu de receptare a valorilor spirituale (Museum as a Receptacle of Spiritual Values) • Aliona Duplei, Expoziția - formă de expresie a muzeului (Exhibition as a Form of Expression in a Museum) • Lucia Tonu, De la muzeul satului la ecomuzeu (From the VillageMuseum to an Eco-Museum) • Marina Tanașciuc, Scurtă istorie a evoluției vocației educative a instituției muzeale (History of Evolution of a Museum Educative Mission) • Eugenia Borodac, Tamara Stamatov, Criterii privind determinarea porțelanurilor (Some Criteria of Determination of China Articles Authenticity) • Natalia Kalașnikova, La aniversarea a 100 ani de la inaugurarea Muzeului Etnografic Rus din Sankt-Petersburg (By the 100th Anniversary of the Russian Museum of Ethnography from Sankt-Petersburg) • Lilia Calughin, Andrei Tetercev, Sistemul Automatizat de Evidență a Patrimoniului Muzeului Național de Istorie a Moldovei (The Museum Funds Registration Automatized System of the NationalMuseum of History)
II. Arheologie șl istorie (Archaeology and history)
• Maher Wanli, Ilie Borziac, Cultura Stânca ori preaurignacian? (The Stânca Culture or the Aurignacian One?) • Nicolae Chetraru, Serghei Covalenco, Considerații privind vârsta relativă a stațiunii din paleoliticul superior Rașcov VII (Considerations Concerned the Relative Age of the Upper Paleolithic Site Rașcov VII) • Victor Sorochin, Relațiile între culturile Precucuteni-Tripolie A și Bolgrad-Aldeni (Relations between the Precucuteni-Tripolie A and the Bolgrad-Aldeni Cultures) • Natalia Mateevici, Ştampile amforistice grecești din colecția de antichități a lui Victor Borșevici (Stamps on the Greek Amphorae from the V. Borshchevich Collection of Antiquities) • NicolaeTelnov, Alexandru Levinschi,Dacii liberi - o nouă cultură arheologică în Republica Moldova(Free Dacians - a New Archaeological Culture of the Republic of Moldova) • Alexandru Levinschi, Date preliminare privind datarea complexelor getice "Saharna - La Revechin" (Preliminary Data Concerning the Age of the Getian Site Settlement "Saharna - La Revekin" Complexes) • Ion Dron, Tyras (Turla/Nistru) - mărturie incontestabilă a autohtonizmului daco-getic (românesc) (Tyras (Turla/Nistru) - an Uncontestable Evidence of Geto-Dacian (Romanian) Primordial Territory) • Liviu Vacarciuc, Vestigii Antice despre dezvoltarea horticulturii (Vestiges Concerned Development of Horticulture) • Ion Tentiuc, Particularități și semnificații ale ritului și ritualului funerar în spațiul est-carpatic în secolele XI-XIII (Particularitys of a Funeral Rite on the Territory Situated to the East of the Carpathian Mountains in 11th-13th Centuries) • Dinu Poștarenco, Trecerea armatelor rusești pe la Soroca în 1711 (Russian Army's Crossing the Dniester by Soroca in 1711) • Vladimir Mischevca, Biserica "Acoperământul Maicii Domnului" din Rașcov (The Virgin's IntercessionChurch from Rașcov) • Vlad D. Ghimpu, Săpături arheologice medievale Lăpușna-2000 (Archaeological Excavations Lăpușna – 2000) • Vlad D. Ghimpu, Biserici creștine aflate în târgurile Moldovei administrate de otomani (ChristianChurches in the Moldavian Boroughs Ruled by Ottomans) • Ion Chirtoagă, Pătrunderea ideilor de modernizare în Europa de Sud-Est, în prima jumătate a sec. al XVIII-lea (The Penetration of the Ideas of Modernization into South Eastern Europe in the 1st Half of the 18th Century) • Nadejda Botea, Cartea religioasă de la Rîmnic în sec. XVIII. Din colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (Religious Book of the 18m Century from Râmnic from the NationalMuseum of History of Moldova Collection) • Ala Melniciuc, Din istoria Eparhiei din Herson. Primii păstori • Mihai Onilă, Mazilii din ținutul Orhei - Lăpușna conform recensământului din 1774 (Mazils from the Orhei - Lăpușna District According to the Census of 1774) • Silvia Corlăteanu-Granciuc, Contribuții documentare la istoria comunității grecești din Basarabia în secolul al XlX-lea (Documentary Contributions to the History of the Greek Community from Bessarabia in the 19th century) • Angela Bușilă, Considerații istoriografice despre obiceiul înmormântării din Basarabia (mijlocul sec. al XlX-lea - prima jumătate a sec. al XX-lea) (Historiographer's Materials Concerned the Funeral Customsfrom Bessarabia (the Middle of 19th - the First Half of 20th Centuries)) • Ana Grițco, File din istoria orfelinatului Balș (Pages from the History of the Balș Orphanage) • Irina Ijboldina, Olga Nacco. File biografice (Olga Nacco: Biographical Essay) • Elena Ploșnița, Cartea în Muzeul Basarabean (1889-1940) (A Book in the BessarabianMuseum) • Aurelia Cornețchi, Contribuții la istoria Liceului de fete Maria Doamnă din Orhei (1907-1944) (Contributions to the History of the Girls' Lyceum from Orhei) • Diana Iepure, Pianul în ambianța cultă basarabeană (a doua jumătate a secolului XIX - începutul secolului XX) (The piano in the Bessarabian Society) • Vera Stăvilă, Documente inedite cu referință la minoritățile etnice din Basarabia interbelică (Unpublished Documents Concerning the Ethnic Minorities Bessarabia in the Inter-War Period) • Maria Danilov, Eminescu și Basarabia (Eminescu and Bessarabia) • Elena Postică, Basarabeni în refugiu: Sergiu Grossu (Bessarabians in Exile: Sergiu Grossu) • Rodica Solovei, Trecerea Nistrului de către Armata Română (1941) -o decizie controversată (Crossing the Dniester River by the Romanian Army (1941): a Controversial Decision) • Serghei Digol, Situația etno-demografică a regiunii transnistrene în primii ani postbelici (1945-1950) (Ethnic- Demographic Situation in the Region Situated Across the Dniester River (Transnistria) (1945-1950)) • Ludmila Toma, Viața și opera lui Vasile Toma (1937-1984) (Life and Creative Work of Vasili Toma (1937-1984)) • Andrei Zenkin, A.V. Suvorov în faleristica, filatelia și arta regională (din fondurile Muzeului din Tiraspol) • Silviu Andrieș-Tabac, Comisia Națională de heraldică a Republicii Moldova la 5 ani de activitate (The National Heraldic Committee of the Republic of Moldova:Five Years of Activity) • Ecaterina Bondarenco, Formarea cadrelor de conservare-restaurare - imperative al timpului (Dictates of Time: Restorers' Training) • Svetlana Speranschi, Colecția de icoane din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei (General Analysis of Icons' Collection from the NationalMuseum of History of Moldova) • Nicolae Dâmcenco, Expozițiile de arte plastice în muzeele din Tiraspol
III. Omagii șl recenzii (Homages and reviews)
• Nicolae Răileanu, Serghei Covalenco,Constanta vieții • Alexandru Levinschi, A 70-a aniversare - Nicolae Chetraru • Paraschiva Victoria Batarciuc,Cahle din Moldova medievală în secolele XIV-XVIl, Editura Istros, Suceava, 1999, 314 p. (Pavel Bârnea, Anatol Gorodenco)
IV. Cronică muzeală (Museums’ chronicle)
• Aurelia Cornețchi, Cronica activității Muzeului Național de Istorie a Moldovei, anul 2000
Evanghelia este o carte de cult fundamentală a Bisericii Ortodoxe ce însumează cele patru mărturii apostolice despre Fiul lui Dumnezeu de la Matei, Marcu, Luca și Ioan, "inspirați de același Duh Sfânt, unicul și adevăratul autor al Evangheliei"...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.