Istoria acestei icoane își are rădăcinile în secolul al X-lea, la schitul Protaton de pe Sfântul Munte. În una din chilii ce purta numele „Adormirea Maicii Domnului", trăia un ieromonah bătrân, împreună cu un ucenic al său, care păstrau un superb chip al Fecioarei. Era o icoană veche care se va face vestită prin descoperirea rugăciunii „Cuvine-se cu adevărat". Prin anii 980-982, într-un ajun de duminică, înainte de privegherea de toată noaptea, bătrânul călugăr plecase la biserica din apropiere şi lăsase cuvânt ucenicului să facă rânduiala religioasă şi în chilie. Cum era de ascultare, ucenicul făcuse întocmai ce i s-a spus. Când acesta ajunge la cântarea a IX-a Canoanelor „Ceea ce eşti mai curată decât serafimii...", iată că aude cum cineva începe să cânte împreună cu el „Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine Născătoare de Dumnezeu". Era un călugăr pelerin, apărut pe neprins de veste, care se alăturase celui din chilie, în săvârşirea rânduielilor de rigoare. În acest moment icoana a început să radieze lumină în jurul său, ca în plină zi. Ucenicul, uluit de cele petrecute, îl roagă pe misteriosul călugăr să-i scrie versurile. Acesta i le scrie cu degetul pe o ţiglă de parcă scria pe ceară moale şi-i spune : „De acum înainte aşa să cântaţi şi voi, ortodocşii", şi zicând acestea s-a făcut nevăzut. Ucenicul, rămas de unul singur, se dumerise că fusese martorul unor mari întâmplări. Îl luminase gândul, că pelerinul n-a fost altcineva decât Sfântul Arhanghel Gavriil şi venise, cum făcuse şi alteori, să aducă oamenilor cuvântul Celui de Sus.
Din chilia „Adormirea Maicii Domnului" icoana a fost pusă în Sfântul Altar a bisericii Protaton, unde şi până astăzi se păstrează o icoană de acest fel, iar ţigla cu cântarea divină este dusă la Constantinopol şi inclusă în cărţile de cult ale Bisericii Ortodoxe. În scurt timp, rugăciunea Arhanghelului Gavriil a fost introdusă în cadrul Sfintei Liturghii, imediat după Sfinţirea Darurilor de Pâine şi Vin. Valea cu chiliile se numeşte de atunci Adin, ceea ce înseamnă „a cânta", „cântare". Icoana ''Cuvine-se cu adevărat'' este de o inestimabilă valoare şi a devenit protectoarea Sfântului Munte. Icoana este sărbătorită la 11/24 iunie, comemorând minunata apariţie a Sfântului Arhanghel și la 13/26 iulie în cinstea Soborului Arhanghelului Gavriil.
Este o icoană de tip Eleusa, personajele centrale exprimând gingăşie şi tandreţe. Ţine Pruncul cu mâna dreaptă, cu cea stângă, petrecută pe sub picoarele lui, prinde între degete cămaşa fiului. Micul Iisus poartă cămaşă scurtă, până la genunchi, în mâna dreaptă ţine sulul, pe care sunt scrise cuvintele Axionului. Mâna stângă, însă, este strecurată pe sub vălul Maicii Domnului spre umărul Ei stâng. Ambii poartă coroane şi nimburi aurite. Doi îngeri încadrează nimbul Preacuratei, iar în cer deschis Atotputernicul binecuvântează cu ambele maini. Realizată în tehnica tempera pe lemn, icoana este prevăzută cu foiță de aur și email multicolor ce conferă imaginii o finețe aparte. Inscripția de pe latura inferioară a chenarului anunță că icoana a fost realizată de pictorul Ioasaf, în anul 1905.
Este vorba de călugărul zugrav Ioasaf Berghie (1862-?) de la mănăstirea Noul Neamţ, aflându-se aici în perioada anul 1887 - anii '40 ai secolului XX, ocupând trei camere, „ca să-şi aşeze atelierul ... în care a lucrat continuu la icoane şi mănăstiri". Născut în familia dascălului bisericii din satul Jabca, Ștefan Berghie, Ioan Berghie a îndrăgit de tânăr chipurile sfinte din icoane. În anul 1890, însuşi stareţul Andronic de la Noul Neamţ l-a binecuvântat sa picteze icoane. Primind monahismul în anul 1895 cu numele Ioasaf, va merge pe jos să viziteze mari centre bisericeşti din preajmă și de mai departe, de unde va prelua taina zugrăvirii icoanelor. De la primele icoane interpretate într-un stil naiv, va ajunge să picteze icoane ca un adevărat profesionist, deprinzând şi tehnici decorative noi. Devine foarte popular în toată Basarabia, lucrările lui fiind solicitate şi peste hotarele ţării. Pictând un număr impunător de icoane acestea ajung să fie comercializate drept icoane provenite din marile ateliere meșteșugărești. În sensul evitării acestor situaţii confuze, primeşte binecuvântarea stareţului de a-şi lăsa semnătura pe icoane, astfel obținând celebritate și numele lui.
• Nicolae Răileanu, Considerații privind activitatea muzeelor din SUA (Some Considerations Concerned Museums' in USA) • Elena Prus, Cezar Secrieru, Muzeul ca spațiu de receptare a valorilor spirituale (Museum as a Receptacle of Spiritual Values) • Aliona Duplei, Expoziția - formă de expresie a muzeului (Exhibition as a Form of Expression in a Museum) • Lucia Tonu, De la muzeul satului la ecomuzeu (From the VillageMuseum to an Eco-Museum) • Marina Tanașciuc, Scurtă istorie a evoluției vocației educative a instituției muzeale (History of Evolution of a Museum Educative Mission) • Eugenia Borodac, Tamara Stamatov, Criterii privind determinarea porțelanurilor (Some Criteria of Determination of China Articles Authenticity) • Natalia Kalașnikova, La aniversarea a 100 ani de la inaugurarea Muzeului Etnografic Rus din Sankt-Petersburg (By the 100th Anniversary of the Russian Museum of Ethnography from Sankt-Petersburg) • Lilia Calughin, Andrei Tetercev, Sistemul Automatizat de Evidență a Patrimoniului Muzeului Național de Istorie a Moldovei (The Museum Funds Registration Automatized System of the NationalMuseum of History)
II. Arheologie șl istorie (Archaeology and history)
• Maher Wanli, Ilie Borziac, Cultura Stânca ori preaurignacian? (The Stânca Culture or the Aurignacian One?) • Nicolae Chetraru, Serghei Covalenco, Considerații privind vârsta relativă a stațiunii din paleoliticul superior Rașcov VII (Considerations Concerned the Relative Age of the Upper Paleolithic Site Rașcov VII) • Victor Sorochin, Relațiile între culturile Precucuteni-Tripolie A și Bolgrad-Aldeni (Relations between the Precucuteni-Tripolie A and the Bolgrad-Aldeni Cultures) • Natalia Mateevici, Ştampile amforistice grecești din colecția de antichități a lui Victor Borșevici (Stamps on the Greek Amphorae from the V. Borshchevich Collection of Antiquities) • NicolaeTelnov, Alexandru Levinschi,Dacii liberi - o nouă cultură arheologică în Republica Moldova(Free Dacians - a New Archaeological Culture of the Republic of Moldova) • Alexandru Levinschi, Date preliminare privind datarea complexelor getice "Saharna - La Revechin" (Preliminary Data Concerning the Age of the Getian Site Settlement "Saharna - La Revekin" Complexes) • Ion Dron, Tyras (Turla/Nistru) - mărturie incontestabilă a autohtonizmului daco-getic (românesc) (Tyras (Turla/Nistru) - an Uncontestable Evidence of Geto-Dacian (Romanian) Primordial Territory) • Liviu Vacarciuc, Vestigii Antice despre dezvoltarea horticulturii (Vestiges Concerned Development of Horticulture) • Ion Tentiuc, Particularități și semnificații ale ritului și ritualului funerar în spațiul est-carpatic în secolele XI-XIII (Particularitys of a Funeral Rite on the Territory Situated to the East of the Carpathian Mountains in 11th-13th Centuries) • Dinu Poștarenco, Trecerea armatelor rusești pe la Soroca în 1711 (Russian Army's Crossing the Dniester by Soroca in 1711) • Vladimir Mischevca, Biserica "Acoperământul Maicii Domnului" din Rașcov (The Virgin's IntercessionChurch from Rașcov) • Vlad D. Ghimpu, Săpături arheologice medievale Lăpușna-2000 (Archaeological Excavations Lăpușna – 2000) • Vlad D. Ghimpu, Biserici creștine aflate în târgurile Moldovei administrate de otomani (ChristianChurches in the Moldavian Boroughs Ruled by Ottomans) • Ion Chirtoagă, Pătrunderea ideilor de modernizare în Europa de Sud-Est, în prima jumătate a sec. al XVIII-lea (The Penetration of the Ideas of Modernization into South Eastern Europe in the 1st Half of the 18th Century) • Nadejda Botea, Cartea religioasă de la Rîmnic în sec. XVIII. Din colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (Religious Book of the 18m Century from Râmnic from the NationalMuseum of History of Moldova Collection) • Ala Melniciuc, Din istoria Eparhiei din Herson. Primii păstori • Mihai Onilă, Mazilii din ținutul Orhei - Lăpușna conform recensământului din 1774 (Mazils from the Orhei - Lăpușna District According to the Census of 1774) • Silvia Corlăteanu-Granciuc, Contribuții documentare la istoria comunității grecești din Basarabia în secolul al XlX-lea (Documentary Contributions to the History of the Greek Community from Bessarabia in the 19th century) • Angela Bușilă, Considerații istoriografice despre obiceiul înmormântării din Basarabia (mijlocul sec. al XlX-lea - prima jumătate a sec. al XX-lea) (Historiographer's Materials Concerned the Funeral Customsfrom Bessarabia (the Middle of 19th - the First Half of 20th Centuries)) • Ana Grițco, File din istoria orfelinatului Balș (Pages from the History of the Balș Orphanage) • Irina Ijboldina, Olga Nacco. File biografice (Olga Nacco: Biographical Essay) • Elena Ploșnița, Cartea în Muzeul Basarabean (1889-1940) (A Book in the BessarabianMuseum) • Aurelia Cornețchi, Contribuții la istoria Liceului de fete Maria Doamnă din Orhei (1907-1944) (Contributions to the History of the Girls' Lyceum from Orhei) • Diana Iepure, Pianul în ambianța cultă basarabeană (a doua jumătate a secolului XIX - începutul secolului XX) (The piano in the Bessarabian Society) • Vera Stăvilă, Documente inedite cu referință la minoritățile etnice din Basarabia interbelică (Unpublished Documents Concerning the Ethnic Minorities Bessarabia in the Inter-War Period) • Maria Danilov, Eminescu și Basarabia (Eminescu and Bessarabia) • Elena Postică, Basarabeni în refugiu: Sergiu Grossu (Bessarabians in Exile: Sergiu Grossu) • Rodica Solovei, Trecerea Nistrului de către Armata Română (1941) -o decizie controversată (Crossing the Dniester River by the Romanian Army (1941): a Controversial Decision) • Serghei Digol, Situația etno-demografică a regiunii transnistrene în primii ani postbelici (1945-1950) (Ethnic- Demographic Situation in the Region Situated Across the Dniester River (Transnistria) (1945-1950)) • Ludmila Toma, Viața și opera lui Vasile Toma (1937-1984) (Life and Creative Work of Vasili Toma (1937-1984)) • Andrei Zenkin, A.V. Suvorov în faleristica, filatelia și arta regională (din fondurile Muzeului din Tiraspol) • Silviu Andrieș-Tabac, Comisia Națională de heraldică a Republicii Moldova la 5 ani de activitate (The National Heraldic Committee of the Republic of Moldova:Five Years of Activity) • Ecaterina Bondarenco, Formarea cadrelor de conservare-restaurare - imperative al timpului (Dictates of Time: Restorers' Training) • Svetlana Speranschi, Colecția de icoane din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei (General Analysis of Icons' Collection from the NationalMuseum of History of Moldova) • Nicolae Dâmcenco, Expozițiile de arte plastice în muzeele din Tiraspol
III. Omagii șl recenzii (Homages and reviews)
• Nicolae Răileanu, Serghei Covalenco,Constanta vieții • Alexandru Levinschi, A 70-a aniversare - Nicolae Chetraru • Paraschiva Victoria Batarciuc,Cahle din Moldova medievală în secolele XIV-XVIl, Editura Istros, Suceava, 1999, 314 p. (Pavel Bârnea, Anatol Gorodenco)
IV. Cronică muzeală (Museums’ chronicle)
• Aurelia Cornețchi, Cronica activității Muzeului Național de Istorie a Moldovei, anul 2000
Istoria acestei icoane își are rădăcinile în secolul al X-lea, la schitul Protaton de pe Sfântul Munte. În una din chilii ce purta numele „Adormirea Maicii Domnului", trăia un ieromonah bătrân, împreună cu un ucenic al său, care păstrau un superb chip al Fecioarei...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
