Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm. Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX. Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM. Scurt istoric al aparatului fotografic Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii. Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie. Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).
Sergiu Covalenco, Tețcani X - stațiune musteriană în zona Prutului de Mijloc
Sergiu Bodean, Așezări eneolitice de lângă satele Chetroșica Veche și Climăuții de Jos
Alexandru Levinschi, Circuitul monetar la geții din silvostepa Moldovei
Natalia Mateevici, Amfore de Preparethos și de tip Murighiol în spațiul bugo-carpatic în sec. IV a. Chr.
Vlad Vornic, Nicolae Telnov, Valeriu Bubulici, Noi descoperiri arheologice în așezarea dacilor liberi de la Pruteni
Ecaterina Abâzova, Tatiana Reaboi, Svetlana Reabțeva, Piese din metale neferoase de la Orheiul Vechi
Anatolie David, Ursul de peșteră (Spelaearctos spelaeus Rosenmuller et Heinroth, 1794) în Paleoliticul din Republica Moldova
Anatolie David, Viorica Pascaru, Semnificația micromamiferelor la reconstituirea condițiilor paleogeografice în Paleoliticul din nordul Moldovei
Ion Chirtoagă, Modificările drumurilor de comerț internațional din Bazinul Pontic și evoluția localității Cern
Lilia Zabolotnaia, Relațiile moldo-polone în prima jumătate a sec. XV-lea. Epoca lui Alexandru cel Bun și a urmașilor săi
Andrei Eșanu, Valentina Eșanu, Tata lui Ştefan cel Mare - Bogdan al ll-lea
Minai Onilă, Lupta de la Lipnic
Ana Boldureanu, Contribuții cu privire la circulația asprilor otomani în Moldova în secolul al XVI-lea
Nicolae Răileanu, Contribuții privind consecințele campaniei și păcii de la Prut
Valentin Tomuleț, Dosarele familiilor nobiliare din Basarabia din sec. al XlX-lea - sursă importantă în studierea luptei boierimii basarabene pentru confirmarea titlurilor nobiliare (în baza dosarului familiei Tomuleț)
Valentin Tomuleț, Unele aspecte privind prestațiile extraordinare impuse populației
Natalia Timohin, Basarabiei în timpul războiului ruso-turc din anii 1828-1829 și războiul din Crimeea (1853-1856)
Maria Danilov Problemele misionare în Basarabia sec. al XIX-lea
Valentina Chirtoagă, Învățământul secundar în coloniile germane din Basarabia
Victor Gaiciuc, Uniforma militară: evoluție în timp
Elena Postică, Calvarul unei familii de "dușmani ai poporului"
Vera Stăvilă, Valori promovate de dramaturgi basarabeni pe scena Naționalului din Chișinău (deceniile Vll-iX ale sec. XX)
Mariana Ţăranu, Politica partidului și statului sovietic în domeniul intelectualității în primele decenii ale Puterii Sovietice
II. MUZEOGRAFIE Şl MUZEOLOGIE
Olga Pulbere, Colecțiile fondurilor arheologice ale MNIM
Ana Grițco, Dialog cu timpul (pe marginea expoziției O istorie ilustrată a Basarabiei)
Eugenia Borodac, Tamara Stamatova, Piese de coifură în colecția MNIM
Igor Cereteu, Consemnări marginale de pe cărți vechi bisericești (din colecția MNIM)
Nadejda Boțea, Mariana Bălan, Mostre de mobilă ale firmei Thonet, sec. XIX - începutul sec. XX
Liubovi Malahov, "Дворянские Выборы" - o carte rară în fondurile muzeului
Silvia Şărănuță, Muzeul Colegiului național de viticultură și vinificație din Chișinău
Ecaterina Bondarenco Restaurarea unui veșmânt ecleziastic din sec. al XIX-lea
Nicolae Răileanu, Mariana BălanIstoria fondării și principiile de organizare a Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington
Lucia Marinescu-Tonu, Institutul de cercetări ecomuzeale Tulcea (precursorul ecomuzeologiei)
Natalia Chișcă, Expoziția - mijloc de valorificare a obiectelor de artă religioasă
Elena Ploșnița, Expoziția în epoca modernă. Evoluție și impact
III. ETNOGRAFIE
Alexandru Furtună, Unele considerații privind antropomorfizarea pământului la români
A. Hâncu-Tentiuc, Credințe și obiceiuri legate de primele roade
IV. PERSONALITĂŢI
Dinu Poștarenco, Un istoric basarabean: Nicolae Lașcov
Liubovi Reprințeva, Ani dificili în viața academicianului V. Rabin
V. VIAŢA ŞTIINŢIFICĂ
Aurelia Cornețchi, Muzeul Național de Istorie a Moldovei în anul 2003
Ludmila Velixar, Muzeul din or. Cahul la cea de-a 45 aniversare
Aurelia Cornețchi, Expoziția "Biserica catolică din Republica Moldova. Istorie. Spiritualitate. Artă"
Ludmila Năstase, Expoziția "A. V. Şciusev. Dăruire fidelă arhitecturii"
Olga Şcipachina, Expoziție jubiliară la muzeu (75 de ani de ia nașterea academicienilor Vsevolod și Sveatoslav Moscalenco)
VI. RECENZII
Ion Tentiuc, Nicolae Chetraru, Nicolae Răileanu. Ion Casian Suruceanîn arheologia și muzeologia basarabeană, Chișinău, Tyragetia, 2001, 256 p., ISBN 9975-9667-1-3
Anatolie David, Nicolae Răileanu. "Rara Avis" Tyragetia, Chișinău 2003. 300 p. O carte despre un celebru savant și renumit muzeograf
Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.