Porțelanul german este foarte apreciat în rândul iubitorilor de antichități, datorită calității înalte a materialului folosit, originalității și elaborării minuțioase a designului decorativ. În patrimoniul muzeului se păstrează cinci exemplare ale uneia dintre cele mai vechi manufacturi de porțelan din regiunea Turingia, Germania - așa-numitul grup statuar „Muzicanții", realizat la manufactura din Volkstedt. Acestea au intrat în patrimoniul muzeului în anul 1991, prin achiziție de la o locuitoare a orașului Chișinău. Piese de o valoare istorică și artistică incontestabilă, ele poartă amprentele stilului rococo. Manufactura din Volkstedt are o tradiție îndelungată în producția de figurine, inclusiv a celor care înfățișează muzicieni. În anul 1760, Georg Heinrich Macheleid, inventator al pastei tari de porțelan din Turingia, a deschis mai întâi, în Zitzendorf, o manufactură de producție, care în 1762 a fost transferată în Volkstedt. Macheleid a condus manufactura până în anul 1764. Ulterior, fabrica și-a schimbat de nenumărate ori proprietarii și arendatorii. Sub conducerea lui Christian Nonne, fabrica a cunoscut o perioadă de înflorire între anii 1767-1797, fapt reflectat și în dezvoltarea artistică a produselor sale. Manufactura din Volkstedt a început să creeze figurine care aveau să devină, mai târziu, cunoscute în întreaga lume. În această perioadă au fost realizate și statuetele din porțelan, numite „Muzicanții", din colecția muzeului. Ele reprezintă cinci „putti”: patru cântă la diferite instrumente muzicale (flaut, mandolină, corn și fluier), iar al cincilea dirijează. Figurinele sunt realizate manual, de la modelare până la pictare. Fiecare figurină este delicat pictată, cu accente pastelate și detalii aurite, surprinzând mișcarea jucăușă și măiestria fină a muzicianului. Suportul pe care stau este realizat din porțelan colorat în masă, într-o nuanță de gri-verzui - o tehnică de colorare destul de rară. Contrastul dintre verde, alb și detaliile aurite conferă pieselor un aspect neobișnuit de delicat. Aceste detalii ornamentale sunt caracteristice stilului rococo, răspândit în acea perioadă în Europa, stil apărut în Franța și asociat cu domnia regelui Ludovic al XV-lea. Marca aplicată pe figurine reprezintă două furci încrucișate, foarte clare și nestilizate, de culoare albastră, sub email, cu vopseaua ușor răvășită - detaliu care permite estimarea perioadei de producție a acestor articole. Deoarece, adeseori, cele două furci încrucișate se asemănau cu cele două spade ale mărcii Meissen, manufactura din Volkstedt a fost nevoită să-și modifice marca începând cu anul 1787. Marca inițială reprezenta o furcă, apoi, pentru o scurtă perioadă, s-a revenit la două furci, ca din anul 1800 să se adopte semnul grafic al denumirii orașului Rudolstadt - litera „R". Prin urmare, perioada scurtă în care s-a revenit la cele două furci, în care au fost produse și statuetele din muzeu, ar fi, după părerea noastră, cuprinsă între anii 1787-1800. Statuetele au o înălțime cuprinsă între 10 și 18 cm și se află într-o stare de conservare relativ bună. Piesele de porțelan produse în Germania la sfârșitul secolului al XVIII-lea, prezentate vizitatorilor, sunt de o mare raritate. Ele reprezintă adevărate opere de artă ale meșterilor germani și sunt considerate, totodată, importante mărturii istorice ale dezvoltării industriei de porțelanuri din Germania.
Sergiu Covalenco, Tețcani X - stațiune musteriană în zona Prutului de Mijloc
Sergiu Bodean, Așezări eneolitice de lângă satele Chetroșica Veche și Climăuții de Jos
Alexandru Levinschi, Circuitul monetar la geții din silvostepa Moldovei
Natalia Mateevici, Amfore de Preparethos și de tip Murighiol în spațiul bugo-carpatic în sec. IV a. Chr.
Vlad Vornic, Nicolae Telnov, Valeriu Bubulici, Noi descoperiri arheologice în așezarea dacilor liberi de la Pruteni
Ecaterina Abâzova, Tatiana Reaboi, Svetlana Reabțeva, Piese din metale neferoase de la Orheiul Vechi
Anatolie David, Ursul de peșteră (Spelaearctos spelaeus Rosenmuller et Heinroth, 1794) în Paleoliticul din Republica Moldova
Anatolie David, Viorica Pascaru, Semnificația micromamiferelor la reconstituirea condițiilor paleogeografice în Paleoliticul din nordul Moldovei
Ion Chirtoagă, Modificările drumurilor de comerț internațional din Bazinul Pontic și evoluția localității Cern
Lilia Zabolotnaia, Relațiile moldo-polone în prima jumătate a sec. XV-lea. Epoca lui Alexandru cel Bun și a urmașilor săi
Andrei Eșanu, Valentina Eșanu, Tata lui Ştefan cel Mare - Bogdan al ll-lea
Minai Onilă, Lupta de la Lipnic
Ana Boldureanu, Contribuții cu privire la circulația asprilor otomani în Moldova în secolul al XVI-lea
Nicolae Răileanu, Contribuții privind consecințele campaniei și păcii de la Prut
Valentin Tomuleț, Dosarele familiilor nobiliare din Basarabia din sec. al XlX-lea - sursă importantă în studierea luptei boierimii basarabene pentru confirmarea titlurilor nobiliare (în baza dosarului familiei Tomuleț)
Valentin Tomuleț, Unele aspecte privind prestațiile extraordinare impuse populației
Natalia Timohin, Basarabiei în timpul războiului ruso-turc din anii 1828-1829 și războiul din Crimeea (1853-1856)
Maria Danilov Problemele misionare în Basarabia sec. al XIX-lea
Valentina Chirtoagă, Învățământul secundar în coloniile germane din Basarabia
Victor Gaiciuc, Uniforma militară: evoluție în timp
Elena Postică, Calvarul unei familii de "dușmani ai poporului"
Vera Stăvilă, Valori promovate de dramaturgi basarabeni pe scena Naționalului din Chișinău (deceniile Vll-iX ale sec. XX)
Mariana Ţăranu, Politica partidului și statului sovietic în domeniul intelectualității în primele decenii ale Puterii Sovietice
II. MUZEOGRAFIE Şl MUZEOLOGIE
Olga Pulbere, Colecțiile fondurilor arheologice ale MNIM
Ana Grițco, Dialog cu timpul (pe marginea expoziției O istorie ilustrată a Basarabiei)
Eugenia Borodac, Tamara Stamatova, Piese de coifură în colecția MNIM
Igor Cereteu, Consemnări marginale de pe cărți vechi bisericești (din colecția MNIM)
Nadejda Boțea, Mariana Bălan, Mostre de mobilă ale firmei Thonet, sec. XIX - începutul sec. XX
Liubovi Malahov, "Дворянские Выборы" - o carte rară în fondurile muzeului
Silvia Şărănuță, Muzeul Colegiului național de viticultură și vinificație din Chișinău
Ecaterina Bondarenco Restaurarea unui veșmânt ecleziastic din sec. al XIX-lea
Nicolae Răileanu, Mariana BălanIstoria fondării și principiile de organizare a Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington
Lucia Marinescu-Tonu, Institutul de cercetări ecomuzeale Tulcea (precursorul ecomuzeologiei)
Natalia Chișcă, Expoziția - mijloc de valorificare a obiectelor de artă religioasă
Elena Ploșnița, Expoziția în epoca modernă. Evoluție și impact
III. ETNOGRAFIE
Alexandru Furtună, Unele considerații privind antropomorfizarea pământului la români
A. Hâncu-Tentiuc, Credințe și obiceiuri legate de primele roade
IV. PERSONALITĂŢI
Dinu Poștarenco, Un istoric basarabean: Nicolae Lașcov
Liubovi Reprințeva, Ani dificili în viața academicianului V. Rabin
V. VIAŢA ŞTIINŢIFICĂ
Aurelia Cornețchi, Muzeul Național de Istorie a Moldovei în anul 2003
Ludmila Velixar, Muzeul din or. Cahul la cea de-a 45 aniversare
Aurelia Cornețchi, Expoziția "Biserica catolică din Republica Moldova. Istorie. Spiritualitate. Artă"
Ludmila Năstase, Expoziția "A. V. Şciusev. Dăruire fidelă arhitecturii"
Olga Şcipachina, Expoziție jubiliară la muzeu (75 de ani de ia nașterea academicienilor Vsevolod și Sveatoslav Moscalenco)
VI. RECENZII
Ion Tentiuc, Nicolae Chetraru, Nicolae Răileanu. Ion Casian Suruceanîn arheologia și muzeologia basarabeană, Chișinău, Tyragetia, 2001, 256 p., ISBN 9975-9667-1-3
Anatolie David, Nicolae Răileanu. "Rara Avis" Tyragetia, Chișinău 2003. 300 p. O carte despre un celebru savant și renumit muzeograf
Porțelanul german este foarte apreciat în rândul iubitorilor de antichități, datorită calității înalte a materialului folosit, originalității și elaborării minuțioase a designului decorativ...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.