Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.
Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii. Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia. Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.
Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu. La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.
Sergiu Covalenco, Tețcani X - stațiune musteriană în zona Prutului de Mijloc
Sergiu Bodean, Așezări eneolitice de lângă satele Chetroșica Veche și Climăuții de Jos
Alexandru Levinschi, Circuitul monetar la geții din silvostepa Moldovei
Natalia Mateevici, Amfore de Preparethos și de tip Murighiol în spațiul bugo-carpatic în sec. IV a. Chr.
Vlad Vornic, Nicolae Telnov, Valeriu Bubulici, Noi descoperiri arheologice în așezarea dacilor liberi de la Pruteni
Ecaterina Abâzova, Tatiana Reaboi, Svetlana Reabțeva, Piese din metale neferoase de la Orheiul Vechi
Anatolie David, Ursul de peșteră (Spelaearctos spelaeus Rosenmuller et Heinroth, 1794) în Paleoliticul din Republica Moldova
Anatolie David, Viorica Pascaru, Semnificația micromamiferelor la reconstituirea condițiilor paleogeografice în Paleoliticul din nordul Moldovei
Ion Chirtoagă, Modificările drumurilor de comerț internațional din Bazinul Pontic și evoluția localității Cern
Lilia Zabolotnaia, Relațiile moldo-polone în prima jumătate a sec. XV-lea. Epoca lui Alexandru cel Bun și a urmașilor săi
Andrei Eșanu, Valentina Eșanu, Tata lui Ştefan cel Mare - Bogdan al ll-lea
Minai Onilă, Lupta de la Lipnic
Ana Boldureanu, Contribuții cu privire la circulația asprilor otomani în Moldova în secolul al XVI-lea
Nicolae Răileanu, Contribuții privind consecințele campaniei și păcii de la Prut
Valentin Tomuleț, Dosarele familiilor nobiliare din Basarabia din sec. al XlX-lea - sursă importantă în studierea luptei boierimii basarabene pentru confirmarea titlurilor nobiliare (în baza dosarului familiei Tomuleț)
Valentin Tomuleț, Unele aspecte privind prestațiile extraordinare impuse populației
Natalia Timohin, Basarabiei în timpul războiului ruso-turc din anii 1828-1829 și războiul din Crimeea (1853-1856)
Maria Danilov Problemele misionare în Basarabia sec. al XIX-lea
Valentina Chirtoagă, Învățământul secundar în coloniile germane din Basarabia
Victor Gaiciuc, Uniforma militară: evoluție în timp
Elena Postică, Calvarul unei familii de "dușmani ai poporului"
Vera Stăvilă, Valori promovate de dramaturgi basarabeni pe scena Naționalului din Chișinău (deceniile Vll-iX ale sec. XX)
Mariana Ţăranu, Politica partidului și statului sovietic în domeniul intelectualității în primele decenii ale Puterii Sovietice
II. MUZEOGRAFIE Şl MUZEOLOGIE
Olga Pulbere, Colecțiile fondurilor arheologice ale MNIM
Ana Grițco, Dialog cu timpul (pe marginea expoziției O istorie ilustrată a Basarabiei)
Eugenia Borodac, Tamara Stamatova, Piese de coifură în colecția MNIM
Igor Cereteu, Consemnări marginale de pe cărți vechi bisericești (din colecția MNIM)
Nadejda Boțea, Mariana Bălan, Mostre de mobilă ale firmei Thonet, sec. XIX - începutul sec. XX
Liubovi Malahov, "Дворянские Выборы" - o carte rară în fondurile muzeului
Silvia Şărănuță, Muzeul Colegiului național de viticultură și vinificație din Chișinău
Ecaterina Bondarenco Restaurarea unui veșmânt ecleziastic din sec. al XIX-lea
Nicolae Răileanu, Mariana BălanIstoria fondării și principiile de organizare a Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington
Lucia Marinescu-Tonu, Institutul de cercetări ecomuzeale Tulcea (precursorul ecomuzeologiei)
Natalia Chișcă, Expoziția - mijloc de valorificare a obiectelor de artă religioasă
Elena Ploșnița, Expoziția în epoca modernă. Evoluție și impact
III. ETNOGRAFIE
Alexandru Furtună, Unele considerații privind antropomorfizarea pământului la români
A. Hâncu-Tentiuc, Credințe și obiceiuri legate de primele roade
IV. PERSONALITĂŢI
Dinu Poștarenco, Un istoric basarabean: Nicolae Lașcov
Liubovi Reprințeva, Ani dificili în viața academicianului V. Rabin
V. VIAŢA ŞTIINŢIFICĂ
Aurelia Cornețchi, Muzeul Național de Istorie a Moldovei în anul 2003
Ludmila Velixar, Muzeul din or. Cahul la cea de-a 45 aniversare
Aurelia Cornețchi, Expoziția "Biserica catolică din Republica Moldova. Istorie. Spiritualitate. Artă"
Ludmila Năstase, Expoziția "A. V. Şciusev. Dăruire fidelă arhitecturii"
Olga Şcipachina, Expoziție jubiliară la muzeu (75 de ani de ia nașterea academicienilor Vsevolod și Sveatoslav Moscalenco)
VI. RECENZII
Ion Tentiuc, Nicolae Chetraru, Nicolae Răileanu. Ion Casian Suruceanîn arheologia și muzeologia basarabeană, Chișinău, Tyragetia, 2001, 256 p., ISBN 9975-9667-1-3
Anatolie David, Nicolae Răileanu. "Rara Avis" Tyragetia, Chișinău 2003. 300 p. O carte despre un celebru savant și renumit muzeograf
Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania. Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.