Circa treizeci de icoane din patrimoniul MNIM îl au ca protagonist pe Sfântul Ierarh și Făcătorul de minuni Nicolae. Reprezentând în mare parte icoana târzie, dintre acestea se remarcă câteva imagini timpurii, rare prin compoziția lor iconografică. În icoana „Sfântul Nicolae cu scene din viață", ierarhul este reprezentat bust, binecuvântând Evanghelia. Este încadrat de două medalioane rotunde care păstrează chipul Mântuitorului și cel al Maicii Domnului, care îi oferă Evanghelia și omoforul. Sf. Nicolae, mai timpuriu decât alți sfinți, a fost înfățișat cu scene din ciclul său hagiografic. Primele imagini din viața sfântului datează din secolul al XI-lea, reprezentate pe o icoană pliantă din mănăstirea Sf. Ecaterina din Sinai.
Icoana muzeală datează de la începutul secolului al XIX-lea, păstrând sipetul tradițional, specific icoanelor clasice. Douăsprezece casete oferă imagini din viața sfântului, dispuse de la stânga la dreapta: câte patru pe latura superioară și inferioară și câte două în registrele laterale, după cum urmează: Nașterea Sf. Nicolae (1), Botezul Sf. Nicolae (2), Miracolul vindecării femeii ciunge (3), Ucenicia tânărului Nicolae (4), Hirotonirea întru diacon (5), Hirotonirea întru episcop (6), Visul lui Constantin (7), Sf. Nicolae salvează trei voievozi de la execuţie (8), Miracolul salvării de la înec (9), Minunea salvării lui Vasile de la arabi (10), Adormirea Sf. Nicolae (11) și Transferarea moaștelor Sf. Nicolae în or. Bari (12).
Sfântul Ierarh Nicolae este sărbătorit de Biserica Ortodoxă de două ori pe an: la 6/19 decembrie, ziua nașterii sale, și la 9/22 mai, ziua în care moaștele sfântului au fost transferate de la Myra la Bari (1087). Dintre toți sfinții lumii creștine, chipul Sf. Nicolae este unul dintre cele mai populare, astfel încât chiar și o persoană fără experiență în domeniul iconografiei ar recunoaște cu ușurință imaginea sa.
Sf. Nicolae s-a născut în Imperiul Roman, la Patara, provincia Lichia, în perioada 260-280, sursele timpurii trecând cu vederea data exactă a nașterii. Provenea dintr-un neam avut, dar faima și luxul îi erau străine. S-a consacrat de timpuriu rugăciunii și studierii Sfintei Scripturi, deprinzând cu ușurință și alte discipline. Refuza petrecerile gălăgioase și discuțiile pustii, mergea regulat la biserică și stăruia asupra unei vieți feciorelnice. Mai târziu s-a consacrat slujirii pastorale, apărând cu perseverență credința creștină și pronunțându-se ferm împotriva ereziilor.
Grație grijii față de oameni și binefacerilor pe care le-a manifestat pretutindeni, a devenit foarte popular nu doar la Myra, ci și în împrejurimi. Harul Sfântului Duh, sălășluit în inima lui, s-a manifestat prin minunile săvârșite atât în timpul vieții, cât și după moarte, calificativul „Făcătorul de minuni" devenind un atribut indispensabil al numelui său. Sf. Nicolae s-a stins din viață în anii '30 ai secolului IV (circa 334-337), osemintele fiindu-i depuse în somptuosul cavou de marmură din catedrala episcopală în care a păstorit ani la rând. Aceasta a devenit, la scurt timp, un important centru de pelerinaj.
Sfânta Tradiție a păstrat cu acuratețe trăsăturile portretului sfântului, apariția sa pe icoane remarcându-se printr-o individualitate pronunțată. Arta bisericească a adunat multiple reprezentări iconografice - de la imaginea până la umăr la cea în plină statură. Diversitatea acestor reprezentări sugerează că iconografia finală a imaginii Sf. Nicolae nu era încă formată, constituindu-se abia prin secolele X-XI. Se spune că un rol important în venerarea Sf. Nicolae l-a jucat o icoană autentică din bazilica din Myra, executată în timpul vieții sfântului, menționată în surse scrise încă din secolul al XI-lea.
Icoanele cu ciclul hagiografic al Sfântului Nicolae au cunoscut o largă răspândire atât în arta bizantină, cât și în cea post-bizantină, confirmând importanța și popularitatea cultului său.
• Nicolae Chetraru, Ilie Borziac, Paleoliticul superior din grota Duruitoarea Veche • Ilie Borziac, Oleg Levițki, Noi materiale paleolitice de la așezarea Trinca - Izvorul lui Luca • Sergiu Covalenco, Analiza comparativă a monumentelor paleolitice superioare Rașcov Vll și VIIl • Sergiu Bodean, Două colecții cucuteniene din fondurile MNIM • Eugen Ușurelu, Noi contribuții cu privire la apariția în spaþiul carpato-dunărean a formelor metalice caracteristice bronzului târziu • Octavian Munteanu, Tipologia și particularitățile complexelor Poienești-Lucașeuca la Orheiul Vechi • Alexandru Levinschi, Considerații asupra începuturilor de locuire a geților în silvostepa Moldovei • Natalia Mateevici, Rolul amforelor grecești în comerțul greco-barbar din spațiul Bugo-Carpatic în sec. Vl - începutul sec. II a. Chr. • Anatol Povestea, O monedã romană descoperită în comuna Ciutești (Nisporeni) • Andrei Bolocan, Tezaurul de siliquae de la Taraclia (Ceadâr-Lunga) • Serghei Kurceatov, Vlad Vornic, Un mormânt cu amforă romană din necropola de la Petrești (Ungheni) • Ion Tentiuc, Aspecte istoriografice privind ritul și ritualul funerar medieval timpuriu din spațiul pruto-nistrean • Emanuil Brihuneț, Vestigii arheologice în moșia comunei Mileștii Mici (laloveni) • Anatolie David, Viorica Pascaru, Fauna stațiunii paleolitice din grota Brânzeni l • Ecaterina Abâzova, Svetlana Reabțeva, Vestimentație de gală din cea de-a doua jumătate a sec. XIV - încep. sec. XVII
II. Istorie
• Eduard Baidaus, Permanențe istorice Bizantine, sau câteva considerente privind predicile lui Kekaumenos • Gabriel Atanasiu, Ctitorii mănăstirii Căluiul, județul Olt • Pavel Parasca, Politică și diplomație la începutul domniei lui Alexandru cel Bun • Andrei Eșanu, Valentina Eșanu, Alte considerente privind vechimea bisericii "Adormirii..." de la Căpriana • Lilia Zabolotnaia, Dreptul femeilor la divorț în Moldova medievală (secXVI-XVII) • Minai Onilă, Serdăria Orheiului • Vlad D. Ghimpu, Cea mai veche biserică din Chișinău • Nicolae Răileanu, Din istoria relațiilor economice internaționale ale Moldovei (sec. XVI-XVII) • Ion Chirtoagă, Modificări în organizarea administrativã a teritoriului Moldovei din stânga Prutului în sec. XVII-XVIII • Valentin Tomuleț, Trăsăturile de bază ale politicii comercial-vamale a țarismului în Basarabia și particularitățile constituirii burgheziei comerciale (1812-1868) • Maria Danilov, Stagiunea actorului ieșean Nicolae Luchian în Basarabia și cenzura țaristă • Dinu Poștarencu, Structura profesională a populației Basarabiei conform recensământului din 1897 • Alexandru Magola, Românii basarabeni - luminători ai Japoniei • Silviu Andrleș-Tabac, Stemele și drapelele satelor Cremenciug, Sobari și Ţarigrad • Dragoș Toma, Ideea securității colective în viziunea lui Nicolae Titulescu și poziția Poloniei • Olga Şcipachina, Reorganizarea fundamentală a sistemului de învățământ în școala de culturã generală în anii 1989-1992 • Nicolae Bulat, Şcoala Normală "P. Maior" din Soroca • Constantin Solomon, Anomia puterii politice în Republica Moldova • Artur Gumeniuc, Colaborarea economicã a Republicii Moldova cu Federația Rusă (1991-2001) • Aurelia Popușoi, Specificul relației individ-stat la etapa actuală în Republica Moldova
III. Muzeologie și muzeografie
• Natalia Chlșcă, Moștenirea paleocreștină în tipologia iconografică creștină • Elena Ploșnița, Un muzeu istorico-militar în viziunea unui guvernator al Basarabiei • Maia Stamati, Casa-Muzeu Alexei Mateevici din Zaim: istorie și perspective • Eugenia Borodac, Tamara Stamatova, La izvoarele învățământului artistic din Basarabia • Silvia Şaranuță, Cornece pentru praf de pușcă • Olga Pulbere, Colecțiile fondurilor areologice ale MNIM • Liubovi Malahova, Psaltire - o carte rară în colecþia MNIM • Nadejda Botea, Mariana Balan, Mobila firmei Jacob și Josef Kohn sf. sec. XIX înc. sec. XX din colecția MNIM • Irina Goncearova, Jetoane de încoronare din colecția MNIM (sec. XIX) • Elena Postică, Vera Stăvilă, Expoziþia muzeală "August 1944 în memoria contemporanilor" • Ecaterina Bondarenco, Laboratorul de conservare și restaurare • Nicolae Demcenco, Necropola armeano-poloneză a municipiului Chișinău: personalități din domeniul artei și științei
IV. Personalități
• Nicolae Chetraru, Maria Pocora - geolog și muzeograf • Ludmila Năstase, N. Rerih și A. Şciusev. Puncte tangențiale în creația meșterilor • Liubovi Reprințeva, Pagini din viața academicianului Ion Dicusar • Nicolae Răileanu, Zinaida Suhov - muzeograf, geolog și geograf • Nicolae Răileanu, Muzeograful și arheologul Gheorghe Sergheev
V. Viața științifică
• Aurelia Cornețchi, Activitatea cultural-științifică a Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2004
VI. Omagieri
• Vera Stăvilă, Elena Postică la 50 ani • Alexandru Levinschi, La 60 viața clocotește din plin
VII. Recenzii
• Gheorghe Palade, Aurel Zanoci, N. Chetraru, A. Moraru, N. Răileanu. Nicolae Moroșan – Dramaunui savant. Editura Tyragetia, Ghișinău, 2003, 223 pag. • Maria Danilov, Studii de muzeografie și muzeologie. Omagii lui N. Răileanu la 60 de ani. Vol. 1. Editura Tyragetia, Chișinãu, 2004, 526 pag.
Circa treizeci de icoane din patrimoniul MNIM îl au ca protagonist pe Sfântul Ierarh și Făcătorul de minuni Nicolae. Reprezentând în mare parte icoana târzie, dintre acestea se remarcă câteva imagini timpurii, rare prin compoziția lor iconografică...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
