Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor. Spiritul sărbătorii Învierii Domnului este completat de cele zece ilustrate cu tematică pascală, parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, editate acum un secol. Au completat colecția de carte poștală acum mai bine de un deceniu în urma unei achiziții reușite, or fondul de ilustrare cu tematica pascală este modest și suntem într-o permanentă căutare de completare. Cărțile poștale sunt „deosebite" ca efect poștal, tipografic și cromatic - acesta fiind și motivul de a reveni la acest gen de felicitări. Spre deosebire de felicitările „clasice", acestea sunt de mărimi mici (6,5 cm x 11 cm), confecționate din carton (excepție o singură felicitare confecționată din hârtie fotografică, imagine alb-negru), cromatică „vie", editate în România și Germania, circulate prin transmitere.
Numele sărbătorii își are originea în verbul persach, ceea ce înseamnă a trece, preluat de evrei de la egipteni. A intrat în limba română prin intermediul formei bizantino-latine Paschae, semnificând „trecerea prin moarte la viață, biruința vieții și eliberarea din robia păcatului". Sărbătoarea Paștelui este o sărbătoare a toleranței și iertării, reprezentând o punte de legătură între prezent și trecut. Semnificația acestei sărbători o transmit și simbolurile ei, prezente, de altfel, și pe cărțile poștale pascale: ouăle încondeiate, iepurașul, mielul, cozonacul, pasca, diverse scene biblice legate de răstignirea și învierea lui Iisus Hristos.
Legendele creștine leagă simbolul ouălor roșii de patimile lui Hristos. Răstignirea și învierea Lui se înfrățesc cu reînvierea naturii primăvara și cu reluarea ciclurilor vieții. Oul, el însuși purtător de viață, devine un simbol al regenerării și a veșniciei.
Pe masa de Paști se află și pasca - un alt aliment ritual care amintește de vechile jertfe de „împăcare", nesângeroase. Prepararea ei este o sarcină exclusivă a femeii, cea care dă viață, aluatul dospit fiind „viu". Cea mai semnificativă componentă a sărbătorii pascale este lumina. Ceremonia Luminii este asociată cu istoria miracolului aprinderii luminii în ziua de Paști la Mormântul lui Hristos din Ierusalim. Lumânarea, prezentă în imagini, are și ea mesajul ei. Cu lumânarea de la Înviere ne întoarcem acasă după slujba religioasă de la miezul nopții. Lumina aceasta, adusă în viața creștinului, alungă paguba și relele din casă. Mielul face parte din preparatele specifice sărbătorii pascale, semnificând simbolul jertfei Mântuitorului, care a murit crucificat ca un miel nevinovat. Iepurașul, pe care-l așteptăm la sărbătoarea Paștelui, reprezintă renașterea naturii, atât de așteptată după o iarnă grea. Cu timpul acest simbol a ajuns să fie însoțit de bucurii și cadouri. Spre deosebire de Crăciun, când anunțarea și actul ritual al integrării comunității în timpul sacru al sărbătorii revenea cetei de colindători, de Paști „nu se merge pe la case", masa rituală organizându-se în fiecare familie, ea simbolizând comunitatea cu Dumnezeu.
• Nicolae Chetraru, Ilie Borziac, Paleoliticul superior din grota Duruitoarea Veche • Ilie Borziac, Oleg Levițki, Noi materiale paleolitice de la așezarea Trinca - Izvorul lui Luca • Sergiu Covalenco, Analiza comparativă a monumentelor paleolitice superioare Rașcov Vll și VIIl • Sergiu Bodean, Două colecții cucuteniene din fondurile MNIM • Eugen Ușurelu, Noi contribuții cu privire la apariția în spaþiul carpato-dunărean a formelor metalice caracteristice bronzului târziu • Octavian Munteanu, Tipologia și particularitățile complexelor Poienești-Lucașeuca la Orheiul Vechi • Alexandru Levinschi, Considerații asupra începuturilor de locuire a geților în silvostepa Moldovei • Natalia Mateevici, Rolul amforelor grecești în comerțul greco-barbar din spațiul Bugo-Carpatic în sec. Vl - începutul sec. II a. Chr. • Anatol Povestea, O monedã romană descoperită în comuna Ciutești (Nisporeni) • Andrei Bolocan, Tezaurul de siliquae de la Taraclia (Ceadâr-Lunga) • Serghei Kurceatov, Vlad Vornic, Un mormânt cu amforă romană din necropola de la Petrești (Ungheni) • Ion Tentiuc, Aspecte istoriografice privind ritul și ritualul funerar medieval timpuriu din spațiul pruto-nistrean • Emanuil Brihuneț, Vestigii arheologice în moșia comunei Mileștii Mici (laloveni) • Anatolie David, Viorica Pascaru, Fauna stațiunii paleolitice din grota Brânzeni l • Ecaterina Abâzova, Svetlana Reabțeva, Vestimentație de gală din cea de-a doua jumătate a sec. XIV - încep. sec. XVII
II. Istorie
• Eduard Baidaus, Permanențe istorice Bizantine, sau câteva considerente privind predicile lui Kekaumenos • Gabriel Atanasiu, Ctitorii mănăstirii Căluiul, județul Olt • Pavel Parasca, Politică și diplomație la începutul domniei lui Alexandru cel Bun • Andrei Eșanu, Valentina Eșanu, Alte considerente privind vechimea bisericii "Adormirii..." de la Căpriana • Lilia Zabolotnaia, Dreptul femeilor la divorț în Moldova medievală (secXVI-XVII) • Minai Onilă, Serdăria Orheiului • Vlad D. Ghimpu, Cea mai veche biserică din Chișinău • Nicolae Răileanu, Din istoria relațiilor economice internaționale ale Moldovei (sec. XVI-XVII) • Ion Chirtoagă, Modificări în organizarea administrativã a teritoriului Moldovei din stânga Prutului în sec. XVII-XVIII • Valentin Tomuleț, Trăsăturile de bază ale politicii comercial-vamale a țarismului în Basarabia și particularitățile constituirii burgheziei comerciale (1812-1868) • Maria Danilov, Stagiunea actorului ieșean Nicolae Luchian în Basarabia și cenzura țaristă • Dinu Poștarencu, Structura profesională a populației Basarabiei conform recensământului din 1897 • Alexandru Magola, Românii basarabeni - luminători ai Japoniei • Silviu Andrleș-Tabac, Stemele și drapelele satelor Cremenciug, Sobari și Ţarigrad • Dragoș Toma, Ideea securității colective în viziunea lui Nicolae Titulescu și poziția Poloniei • Olga Şcipachina, Reorganizarea fundamentală a sistemului de învățământ în școala de culturã generală în anii 1989-1992 • Nicolae Bulat, Şcoala Normală "P. Maior" din Soroca • Constantin Solomon, Anomia puterii politice în Republica Moldova • Artur Gumeniuc, Colaborarea economicã a Republicii Moldova cu Federația Rusă (1991-2001) • Aurelia Popușoi, Specificul relației individ-stat la etapa actuală în Republica Moldova
III. Muzeologie și muzeografie
• Natalia Chlșcă, Moștenirea paleocreștină în tipologia iconografică creștină • Elena Ploșnița, Un muzeu istorico-militar în viziunea unui guvernator al Basarabiei • Maia Stamati, Casa-Muzeu Alexei Mateevici din Zaim: istorie și perspective • Eugenia Borodac, Tamara Stamatova, La izvoarele învățământului artistic din Basarabia • Silvia Şaranuță, Cornece pentru praf de pușcă • Olga Pulbere, Colecțiile fondurilor areologice ale MNIM • Liubovi Malahova, Psaltire - o carte rară în colecþia MNIM • Nadejda Botea, Mariana Balan, Mobila firmei Jacob și Josef Kohn sf. sec. XIX înc. sec. XX din colecția MNIM • Irina Goncearova, Jetoane de încoronare din colecția MNIM (sec. XIX) • Elena Postică, Vera Stăvilă, Expoziþia muzeală "August 1944 în memoria contemporanilor" • Ecaterina Bondarenco, Laboratorul de conservare și restaurare • Nicolae Demcenco, Necropola armeano-poloneză a municipiului Chișinău: personalități din domeniul artei și științei
IV. Personalități
• Nicolae Chetraru, Maria Pocora - geolog și muzeograf • Ludmila Năstase, N. Rerih și A. Şciusev. Puncte tangențiale în creația meșterilor • Liubovi Reprințeva, Pagini din viața academicianului Ion Dicusar • Nicolae Răileanu, Zinaida Suhov - muzeograf, geolog și geograf • Nicolae Răileanu, Muzeograful și arheologul Gheorghe Sergheev
V. Viața științifică
• Aurelia Cornețchi, Activitatea cultural-științifică a Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2004
VI. Omagieri
• Vera Stăvilă, Elena Postică la 50 ani • Alexandru Levinschi, La 60 viața clocotește din plin
VII. Recenzii
• Gheorghe Palade, Aurel Zanoci, N. Chetraru, A. Moraru, N. Răileanu. Nicolae Moroșan – Dramaunui savant. Editura Tyragetia, Ghișinău, 2003, 223 pag. • Maria Danilov, Studii de muzeografie și muzeologie. Omagii lui N. Răileanu la 60 de ani. Vol. 1. Editura Tyragetia, Chișinãu, 2004, 526 pag.
Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
.jpg)
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
