Circa treizeci de icoane din patrimoniul MNIM îl au ca protagonist pe Sfântul Ierarh și Făcătorul de minuni Nicolae. Reprezentând în mare parte icoana târzie, dintre acestea se remarcă câteva imagini timpurii, rare prin compoziția lor iconografică. În icoana „Sfântul Nicolae cu scene din viață", ierarhul este reprezentat bust, binecuvântând Evanghelia. Este încadrat de două medalioane rotunde care păstrează chipul Mântuitorului și cel al Maicii Domnului, care îi oferă Evanghelia și omoforul. Sf. Nicolae, mai timpuriu decât alți sfinți, a fost înfățișat cu scene din ciclul său hagiografic. Primele imagini din viața sfântului datează din secolul al XI-lea, reprezentate pe o icoană pliantă din mănăstirea Sf. Ecaterina din Sinai.
Icoana muzeală datează de la începutul secolului al XIX-lea, păstrând sipetul tradițional, specific icoanelor clasice. Douăsprezece casete oferă imagini din viața sfântului, dispuse de la stânga la dreapta: câte patru pe latura superioară și inferioară și câte două în registrele laterale, după cum urmează: Nașterea Sf. Nicolae (1), Botezul Sf. Nicolae (2), Miracolul vindecării femeii ciunge (3), Ucenicia tânărului Nicolae (4), Hirotonirea întru diacon (5), Hirotonirea întru episcop (6), Visul lui Constantin (7), Sf. Nicolae salvează trei voievozi de la execuţie (8), Miracolul salvării de la înec (9), Minunea salvării lui Vasile de la arabi (10), Adormirea Sf. Nicolae (11) și Transferarea moaștelor Sf. Nicolae în or. Bari (12).
Sfântul Ierarh Nicolae este sărbătorit de Biserica Ortodoxă de două ori pe an: la 6/19 decembrie, ziua nașterii sale, și la 9/22 mai, ziua în care moaștele sfântului au fost transferate de la Myra la Bari (1087). Dintre toți sfinții lumii creștine, chipul Sf. Nicolae este unul dintre cele mai populare, astfel încât chiar și o persoană fără experiență în domeniul iconografiei ar recunoaște cu ușurință imaginea sa.
Sf. Nicolae s-a născut în Imperiul Roman, la Patara, provincia Lichia, în perioada 260-280, sursele timpurii trecând cu vederea data exactă a nașterii. Provenea dintr-un neam avut, dar faima și luxul îi erau străine. S-a consacrat de timpuriu rugăciunii și studierii Sfintei Scripturi, deprinzând cu ușurință și alte discipline. Refuza petrecerile gălăgioase și discuțiile pustii, mergea regulat la biserică și stăruia asupra unei vieți feciorelnice. Mai târziu s-a consacrat slujirii pastorale, apărând cu perseverență credința creștină și pronunțându-se ferm împotriva ereziilor.
Grație grijii față de oameni și binefacerilor pe care le-a manifestat pretutindeni, a devenit foarte popular nu doar la Myra, ci și în împrejurimi. Harul Sfântului Duh, sălășluit în inima lui, s-a manifestat prin minunile săvârșite atât în timpul vieții, cât și după moarte, calificativul „Făcătorul de minuni" devenind un atribut indispensabil al numelui său. Sf. Nicolae s-a stins din viață în anii '30 ai secolului IV (circa 334-337), osemintele fiindu-i depuse în somptuosul cavou de marmură din catedrala episcopală în care a păstorit ani la rând. Aceasta a devenit, la scurt timp, un important centru de pelerinaj.
Sfânta Tradiție a păstrat cu acuratețe trăsăturile portretului sfântului, apariția sa pe icoane remarcându-se printr-o individualitate pronunțată. Arta bisericească a adunat multiple reprezentări iconografice - de la imaginea până la umăr la cea în plină statură. Diversitatea acestor reprezentări sugerează că iconografia finală a imaginii Sf. Nicolae nu era încă formată, constituindu-se abia prin secolele X-XI. Se spune că un rol important în venerarea Sf. Nicolae l-a jucat o icoană autentică din bazilica din Myra, executată în timpul vieții sfântului, menționată în surse scrise încă din secolul al XI-lea.
Icoanele cu ciclul hagiografic al Sfântului Nicolae au cunoscut o largă răspândire atât în arta bizantină, cât și în cea post-bizantină, confirmând importanța și popularitatea cultului său.
• Ilie Borziac, Nicolae Chetraru, Piese din os și cu urme de activitate reprezentativă din musterianul dintre Prut și Nistru • Serghei Fidelschi, Dezvoltarea meșteșugului la populația sedentară din regiunea Nistrului Inferior (după rezultatele săpăturilor la așezarea pluristratigrafică Ciobruciu) • Alexandru Levinschi, Serghei Covalenco, Sergiu Bodean, Noi vestigii getice în zona Codrilor Moldovei • Igor Cetvericov, Natalia Mateevici, Un lot de piese epigrafice de la o așezare barbară de lângă Crasnaia în regiunea Nistrului Inferior • Vlad Vornic, Recipiente de sticlă descoperite în complexul arheologic de la Budești (mun. Chișinău) • Gheorghe Postică, Observații privind topografia și structura așezărilor medievale timpurii din spațiul pruto-nistrean • Vlad D. Ghimpu, Românii de la Nistru și Dunăre în secolele VIII-XII • Ecaterina Abâzova, Svetlana Reabțeva, Noi piese medievale din metale neferoase din patrimoniul Muzeului Național de Istorie • Ion Eremia, Statutul juridic internațional al Moldovei la sfârșitul secolului al XIV-lea – omagiul din 1387 • Ion Chirtoagă, Comerțul exterior la est de Carpați în secolul XIV - înc. secolului XV • Angela Zubco, Presiuni și implicații externe la întemeierea Mitropoliei Moldovei • Andrei Eșanu, Valentina Eșanu, De la arme la compromis în politica internă a lui Ştefan cel Mare: formarea primului sfat domnesc (1457) • Tamara Nesterov, Relicte ale canonului medieval de proporții în arhitectura ecleziastică de piatră din Basarabia • Eduard Baidaus, Victor Damian, Cazacii zaporojeni și politica “moldovenească” a Poloniei (sfârșitul secolului XVI) • Lilia Zabolotnaia, Chipul femeii din Moldova reflectat în documentele interne și relatările străinilor (sec. XVI-XVII) • Nicolae Răileanu, Relațiile moldo-turcești și statutul juridic al Principatelor Române • Violeta Tipa, Costumul de gală medieval moldovenesc între influențe occidentale și orientale • Andrei Emilciuc, Portul Odesa în politica țarismului de consolidare a pozițiilor Rusiei în bazinul Mării Negre • Valentin Tomuleț, Maria Maftei, Instituirea carantinei din Ismail (1812-1818) • Valentin Tomuleț, Sursele venitului și nivelul de avere al burgheziei comerciale din Basarabia (1831-1868) • Marian Petcu, Originile faptului divers în presa română • Aliona Gheorghiță, Evoluția numerică a etniei bulgare în Basarabia pe parcursul secolului al XlX-lea (studiu comparativ cu recensămintele din anii 1989-2004) • Valentin Tomuleț, Tatiana Chicaroș, Considerații generale privind evoluția învățământului mediu pentru fete din Basarabia în a doua jumătate a sec. XIX - începutul sec. XX • Maria Danilov, Cărți românești în colecțiile bibliotecii mănăstirii Hârjauca (sec. XIX - înc. sec. XX) • Keziban Acar, Images of the turkes in russian patriotic culture during the russo-turkish war of 1877-1878 • Elena Ploșnița, Despre politica “monumentală” a țarismului rus și eroii “eternizați” în Basarabia (1812-1918) • Anatol Povestca, Adevărul istoric privind problema Basarabiei • Lidia Pădureac, Impactul politicii interne asupra celei externe. Cazul relațiilor româno-sovietice în perioada 1917-1934 • Artur Cavalini, Corneliu Zelea Codreanu și neofascismul Italian • Elena Postică, Considerații privind istoria și semnificația monumentelor gloriei militare de pe teritoriul Republicii Moldova
II. Personalități, politologie și istorie locală
• Dorin Teodorescu, Antim Ivireanul, episcop al Râmnicului (16.111.1705 - 28.1.1708) • Dinu Poștarencu, Neamul Stroescu din Basarabia • Vasile Dobrescu, “Astra”, Vasile Stroescu și mișcarea cooperatistă din Transilvania. Proiecții și realizări • Maxim Melinti, Episcopul Nicodim (Krotkov) - un ostenitor vrednic al Basarabiei • Silvia Şaranuța, Albina Osterman (1856-1936) • Ludmila Năstase, Trei Marii în familia Sciusev • Vasile Malanețchi, Zece scrisori ale lui Leon Boga către părintele Alexandru Bardieru • Silviu Andrieș-Tabac, Simbolurile heraldice ale satelor Bubuieci și Colonița, municipiul Chișinău • Ion Rotaru, Unele considerente privitor la originea denumirii satului Hârbovăț • Nicolae Bulat, “Încercări” - revista interbelică a liceenilor soroceni (1936-1939) • Nicolae Demcenco, În granit și în inimile noastre • Essam Abou Salem, O modalitate nouă privind reglementarea conflictului palestino-israelian • Aurelia Popușoi, Corelația dintre instituțiile politice și valorile politice în perioada de tranziție • Constantin Solomon, Alegerile parlamentare din 2005 în Republica Moldova • Victoria Perciun, Alegerile și rolul lor în dezvoltarea societății
III. Religie, muzeografie și etnografie
• Natalia Chișcă, De la teologie la iconografie • Alina Felea, Testamentele - sursă în studierea atitudinilor în fața morții • Emanuil Brihuneț, Sculptura pietrelor de mormânt din sec. XVIII -începutul sec. XIX în ocolul Nistrului de Jos • Svetlana Lupașco, Descoperirea originalului în iconografie (sec. XVII-XIX) • Victor Filatov, Identificarea unei cămăși de zale vechi • Ludmila Istomina, Din istoria construcției bisericii catedrale Sf. Arhanghelul Mihail din Cahul • Irina Goncearova, Medalii cu chipurile marilor pontifi din colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei • Eugenia Borodac, Tamara Stamatov, Mostre de arme albe caucaziene în colecția Muzeului National de Istorie a Moldovei • Ana Grițco, Colecția de carte poștală din patrimonial Muzeului Național de Istorie a Moldovei • Liubov Malahov, Evangheliarul de la Lavra Pecerska din Kiev (1890) - o carte rară în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei • Silvia Şaranuța, Podoabe populare moldovenești din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală • Varvara Buzilă, Obiceiul cinstirii vinului Ia moldoveni
IV. Recenzii, cronică muzeală, omagieri
• Constantin Stere, Un caz de conștiință, Editura Viața Românească, București, 1921, 86 p., [Dragoș Toma, O carte rară din colecția Muzeului Național de Arlieologie și Istorie] • Presa din Basarabia. Analize, contexte, valori (2854-2004), Cartdidact, Chișinău, 2005, 144 p. [Constantin Drachenberg, "Un valoros studiu științific"] • Cartea Memoriei. Catalog al victimelor totalitarismului comunist, vol. I-IV, Ştiința, Chișinău (vol. I,1999,464+XIV p.; vol.II, 2001, 464 p.; vol. III. 2003, 424 p.; vol.IV, 2005, 438 p.) [dr. hab. prof. univ. Anatol Petrencu, “Un important studiu privind trecutul totalitar”] • Analecta Catholica. Episcopia Romano-Catolică de Chișinău, I, Chișinău, 2005, 300 p. [Aurelia Cornețchi] • Silvia Grossu, Presa scrisă românească - trecut, prezent și perspective. Simpozionul Național de Jurnalism, ediția 2005 • Ana Grițco, “Lebăda Basarabiei” a revenit acasă • Valeriu Nazar, În universul presei basarabene • Ecaterina Bondarenco, Expoziția “Fața văzută și nevăzută a obiectului de patrimoniu” • Aurelia Cornețchi, Expoziția “Destine în lumina artelor” • Natalia Chișcă, Activitatea cultural-științifică a Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2005 • Nicolae Chetraru: la originile arheologiei basarabene • Alexandra Primac: un destin încercat
Circa treizeci de icoane din patrimoniul MNIM îl au ca protagonist pe Sfântul Ierarh și Făcătorul de minuni Nicolae. Reprezentând în mare parte icoana târzie, dintre acestea se remarcă câteva imagini timpurii, rare prin compoziția lor iconografică...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
