Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat. Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest. Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm. Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice. Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).
• Ilie Borziac, Nicolae Chetraru, Piese din os și cu urme de activitate reprezentativă din musterianul dintre Prut și Nistru • Serghei Fidelschi, Dezvoltarea meșteșugului la populația sedentară din regiunea Nistrului Inferior (după rezultatele săpăturilor la așezarea pluristratigrafică Ciobruciu) • Alexandru Levinschi, Serghei Covalenco, Sergiu Bodean, Noi vestigii getice în zona Codrilor Moldovei • Igor Cetvericov, Natalia Mateevici, Un lot de piese epigrafice de la o așezare barbară de lângă Crasnaia în regiunea Nistrului Inferior • Vlad Vornic, Recipiente de sticlă descoperite în complexul arheologic de la Budești (mun. Chișinău) • Gheorghe Postică, Observații privind topografia și structura așezărilor medievale timpurii din spațiul pruto-nistrean • Vlad D. Ghimpu, Românii de la Nistru și Dunăre în secolele VIII-XII • Ecaterina Abâzova, Svetlana Reabțeva, Noi piese medievale din metale neferoase din patrimoniul Muzeului Național de Istorie • Ion Eremia, Statutul juridic internațional al Moldovei la sfârșitul secolului al XIV-lea – omagiul din 1387 • Ion Chirtoagă, Comerțul exterior la est de Carpați în secolul XIV - înc. secolului XV • Angela Zubco, Presiuni și implicații externe la întemeierea Mitropoliei Moldovei • Andrei Eșanu, Valentina Eșanu, De la arme la compromis în politica internă a lui Ştefan cel Mare: formarea primului sfat domnesc (1457) • Tamara Nesterov, Relicte ale canonului medieval de proporții în arhitectura ecleziastică de piatră din Basarabia • Eduard Baidaus, Victor Damian, Cazacii zaporojeni și politica “moldovenească” a Poloniei (sfârșitul secolului XVI) • Lilia Zabolotnaia, Chipul femeii din Moldova reflectat în documentele interne și relatările străinilor (sec. XVI-XVII) • Nicolae Răileanu, Relațiile moldo-turcești și statutul juridic al Principatelor Române • Violeta Tipa, Costumul de gală medieval moldovenesc între influențe occidentale și orientale • Andrei Emilciuc, Portul Odesa în politica țarismului de consolidare a pozițiilor Rusiei în bazinul Mării Negre • Valentin Tomuleț, Maria Maftei, Instituirea carantinei din Ismail (1812-1818) • Valentin Tomuleț, Sursele venitului și nivelul de avere al burgheziei comerciale din Basarabia (1831-1868) • Marian Petcu, Originile faptului divers în presa română • Aliona Gheorghiță, Evoluția numerică a etniei bulgare în Basarabia pe parcursul secolului al XlX-lea (studiu comparativ cu recensămintele din anii 1989-2004) • Valentin Tomuleț, Tatiana Chicaroș, Considerații generale privind evoluția învățământului mediu pentru fete din Basarabia în a doua jumătate a sec. XIX - începutul sec. XX • Maria Danilov, Cărți românești în colecțiile bibliotecii mănăstirii Hârjauca (sec. XIX - înc. sec. XX) • Keziban Acar, Images of the turkes in russian patriotic culture during the russo-turkish war of 1877-1878 • Elena Ploșnița, Despre politica “monumentală” a țarismului rus și eroii “eternizați” în Basarabia (1812-1918) • Anatol Povestca, Adevărul istoric privind problema Basarabiei • Lidia Pădureac, Impactul politicii interne asupra celei externe. Cazul relațiilor româno-sovietice în perioada 1917-1934 • Artur Cavalini, Corneliu Zelea Codreanu și neofascismul Italian • Elena Postică, Considerații privind istoria și semnificația monumentelor gloriei militare de pe teritoriul Republicii Moldova
II. Personalități, politologie și istorie locală
• Dorin Teodorescu, Antim Ivireanul, episcop al Râmnicului (16.111.1705 - 28.1.1708) • Dinu Poștarencu, Neamul Stroescu din Basarabia • Vasile Dobrescu, “Astra”, Vasile Stroescu și mișcarea cooperatistă din Transilvania. Proiecții și realizări • Maxim Melinti, Episcopul Nicodim (Krotkov) - un ostenitor vrednic al Basarabiei • Silvia Şaranuța, Albina Osterman (1856-1936) • Ludmila Năstase, Trei Marii în familia Sciusev • Vasile Malanețchi, Zece scrisori ale lui Leon Boga către părintele Alexandru Bardieru • Silviu Andrieș-Tabac, Simbolurile heraldice ale satelor Bubuieci și Colonița, municipiul Chișinău • Ion Rotaru, Unele considerente privitor la originea denumirii satului Hârbovăț • Nicolae Bulat, “Încercări” - revista interbelică a liceenilor soroceni (1936-1939) • Nicolae Demcenco, În granit și în inimile noastre • Essam Abou Salem, O modalitate nouă privind reglementarea conflictului palestino-israelian • Aurelia Popușoi, Corelația dintre instituțiile politice și valorile politice în perioada de tranziție • Constantin Solomon, Alegerile parlamentare din 2005 în Republica Moldova • Victoria Perciun, Alegerile și rolul lor în dezvoltarea societății
III. Religie, muzeografie și etnografie
• Natalia Chișcă, De la teologie la iconografie • Alina Felea, Testamentele - sursă în studierea atitudinilor în fața morții • Emanuil Brihuneț, Sculptura pietrelor de mormânt din sec. XVIII -începutul sec. XIX în ocolul Nistrului de Jos • Svetlana Lupașco, Descoperirea originalului în iconografie (sec. XVII-XIX) • Victor Filatov, Identificarea unei cămăși de zale vechi • Ludmila Istomina, Din istoria construcției bisericii catedrale Sf. Arhanghelul Mihail din Cahul • Irina Goncearova, Medalii cu chipurile marilor pontifi din colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei • Eugenia Borodac, Tamara Stamatov, Mostre de arme albe caucaziene în colecția Muzeului National de Istorie a Moldovei • Ana Grițco, Colecția de carte poștală din patrimonial Muzeului Național de Istorie a Moldovei • Liubov Malahov, Evangheliarul de la Lavra Pecerska din Kiev (1890) - o carte rară în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei • Silvia Şaranuța, Podoabe populare moldovenești din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală • Varvara Buzilă, Obiceiul cinstirii vinului Ia moldoveni
IV. Recenzii, cronică muzeală, omagieri
• Constantin Stere, Un caz de conștiință, Editura Viața Românească, București, 1921, 86 p., [Dragoș Toma, O carte rară din colecția Muzeului Național de Arlieologie și Istorie] • Presa din Basarabia. Analize, contexte, valori (2854-2004), Cartdidact, Chișinău, 2005, 144 p. [Constantin Drachenberg, "Un valoros studiu științific"] • Cartea Memoriei. Catalog al victimelor totalitarismului comunist, vol. I-IV, Ştiința, Chișinău (vol. I,1999,464+XIV p.; vol.II, 2001, 464 p.; vol. III. 2003, 424 p.; vol.IV, 2005, 438 p.) [dr. hab. prof. univ. Anatol Petrencu, “Un important studiu privind trecutul totalitar”] • Analecta Catholica. Episcopia Romano-Catolică de Chișinău, I, Chișinău, 2005, 300 p. [Aurelia Cornețchi] • Silvia Grossu, Presa scrisă românească - trecut, prezent și perspective. Simpozionul Național de Jurnalism, ediția 2005 • Ana Grițco, “Lebăda Basarabiei” a revenit acasă • Valeriu Nazar, În universul presei basarabene • Ecaterina Bondarenco, Expoziția “Fața văzută și nevăzută a obiectului de patrimoniu” • Aurelia Cornețchi, Expoziția “Destine în lumina artelor” • Natalia Chișcă, Activitatea cultural-științifică a Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2005 • Nicolae Chetraru: la originile arheologiei basarabene • Alexandra Primac: un destin încercat
Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
