EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.
Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual


Publicaţii Revista „Tyragetia"   vol. V [XX], nr. 1


Unele considerații cu privire la distrugerea cetății de la Echimăuți
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Unele considerații cu privire la distrugerea cetății de la Echimăuți

Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică

Dintre monumentele medievale din spațiul pruto-nistrean, după gradul de cercetare, se evidențiază cetatea de la Echimăuți. Însă, unele divergențe legate de data distrugerii ei (a doua jumătate a sec. X sau prima jumătate a sec. XI) impun o revizuire a indicatorilor cronologici ai monumentului.

Cea mai precisă informație o oferă colecția numismatică reprezentată de 17 dirhemi de argint, care ne permite să vorbim despre cucerirea și distrugerea cetății nu mai târziu de a doua jumătate a sec. X, sau mai precis al treilea sfert al secolului.

Alte piese, utilizate în calitate de indicatori cronologici, sunt cerceii în formă de struguri, descoperiți în complexe închise împreună cu dirhemii târzii.

Cartarea descoperirilor similare celor de la Echimăuți a scos în evidență o concentrare a lor în bazinul r. Tisa (fig. 1, 3). Spre deosebire de exemplarele descoperite în afara Arcului Carpatic, provenite de regulă din tezaure, cerceii de tip Echimăuți din spațiul intracarpatic au fost descoperiți în înmormântări ale nomazilor. Armamentul atestat în aceste înmormântări, la rândul său, se întâlnește și în cetatea de la Echimăuți. Aceste descoperiri, dar și alte analogii în cultura materială permit să presupunem că la distrugerea cetății de la Echimăuți au participat nomazii, care plecaseră din nordul Mării Negre și se îndreptau spre Arcul Carpatic. Migrația pecenegilor în regiunea Tisei Superioare a urmat după distrugerea cetății Echimăuți, eveniment care a avut loc nu mai târziu de al treilea sfert al sec. X.

Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Harta răspândirii cerceilor de tip Echimăuți în Europa: 1 - Alcedar; 2 - Besob; 3 - Blandiana; 4 - Borschevka; 5 - Brănești; 6 - Vác-Hétkápolna; 7 - Gîmbaș; 8 - Gnezdovo; 9 - Denis; 10 - Döge; 11 - Echimăuți; 12 - Zavada Lanskoronska; 13 - Ibrány; 14 - Kyiv; 15 - Kirovograd; 16 - Kistokaj; 17 - Cluj; 18 - Kopeevka; 19 - Cracovia; 20 - Lisovek; 21 - Nyíregyháza; 22 - Nagykövesd; 23 - Olesnica; 24 - Osnica; 25 - Peremishl; 26 - Peresopnica; 27 - Prsha; 28 - Redukeny; 29 - Szabolcs-Vontatópart; 30 - Szentes-Szentlászló; 31 - Szob; 32 - Törökkanizsa; 33 - Tiszabercel; 34 - Tshinica; 35 - Uzhgorod (?); 36 - Csoma; 37 - Csongrád; 38 - Jurkovci.
Fig. 2. Cercei de tip Echimăuți din înmormântările nomazilor din bazinul r. Tisa: 1-8 - Csoma; 9 - Döge; 10 - Tiszabercel; 1-12 - Ibrány. 9-12 (după E. Istvanovits).
Fig. 3. Harta răspândirii dirhemilor arabi în Europa (după Cs. Balint) cu concretizarea punctelor, legate de deplasarea pecenegilor din nordul Mării Negre în Bazinul Carpatic în sec. X: 1 - Beregovo (Búcsu); 2 - Vécs; 3 - Glogovec; 4 - Dobra; 5 - Ibrány; 6 - Karos; 7 - Kenézlő; 8 - Kecskemét; 9 - Kistokaj; 10 - Pap; 11 - Prsha; 12 - Szeged 13 - Szilas; 14 - Szolnok; 15 - Szomod; 16 - Tata; 17 - Tverdoshovce; 18 - Tiszasüly; 19 - Hajdúdorog; 20 - Hust; 21 - Csoma; 22 - Sárospatak; 23 - Eger; 24 - Alcedar; 25 - Echimăuți; 26 - Galich; 27 - Peremishl

Игорь Прохненко, Мария Жиленко
Рыцарское надгробие с королёвского замка Нялаб
Tyragetia, serie nouă, vol. XII [XXVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Игорь Прохненко, Мария Жиленко, Виталий Калиниченко
Замки Закарпатья второй половины XIII - первой половины XIV вв.
Tyragetia, serie nouă, vol. XV [XXX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Игорь Прохненко, Мария Жиленко
Королёвский замок Нялаб во владении потомков молдавского воеводы Саса
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Игорь Прохненко
Городища эпохи поздней бронзы - раннего железа на территории Закарпатской области Украины
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică



 

 

Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania. Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC