EN RO
Mod citire















 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Publicaţii Revista „Tyragetia"   vol. V [XX], nr. 1

Unele considerații cu privire la distrugerea cetății de la Echimăuți
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Unele considerații cu privire la distrugerea cetății de la Echimăuți

Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică

Dintre monumentele medievale din spațiul pruto-nistrean, după gradul de cercetare, se evidențiază cetatea de la Echimăuți. Însă, unele divergențe legate de data distrugerii ei (a doua jumătate a sec. X sau prima jumătate a sec. XI) impun o revizuire a indicatorilor cronologici ai monumentului.

Cea mai precisă informație o oferă colecția numismatică reprezentată de 17 dirhemi de argint, care ne permite să vorbim despre cucerirea și distrugerea cetății nu mai târziu de a doua jumătate a sec. X, sau mai precis al treilea sfert al secolului.

Alte piese, utilizate în calitate de indicatori cronologici, sunt cerceii în formă de struguri, descoperiți în complexe închise împreună cu dirhemii târzii.

Cartarea descoperirilor similare celor de la Echimăuți a scos în evidență o concentrare a lor în bazinul r. Tisa (fig. 1, 3). Spre deosebire de exemplarele descoperite în afara Arcului Carpatic, provenite de regulă din tezaure, cerceii de tip Echimăuți din spațiul intracarpatic au fost descoperiți în înmormântări ale nomazilor. Armamentul atestat în aceste înmormântări, la rândul său, se întâlnește și în cetatea de la Echimăuți. Aceste descoperiri, dar și alte analogii în cultura materială permit să presupunem că la distrugerea cetății de la Echimăuți au participat nomazii, care plecaseră din nordul Mării Negre și se îndreptau spre Arcul Carpatic. Migrația pecenegilor în regiunea Tisei Superioare a urmat după distrugerea cetății Echimăuți, eveniment care a avut loc nu mai târziu de al treilea sfert al sec. X.

Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Harta răspândirii cerceilor de tip Echimăuți în Europa: 1 - Alcedar; 2 - Besob; 3 - Blandiana; 4 - Borschevka; 5 - Brănești; 6 - Vác-Hétkápolna; 7 - Gîmbaș; 8 - Gnezdovo; 9 - Denis; 10 - Döge; 11 - Echimăuți; 12 - Zavada Lanskoronska; 13 - Ibrány; 14 - Kyiv; 15 - Kirovograd; 16 - Kistokaj; 17 - Cluj; 18 - Kopeevka; 19 - Cracovia; 20 - Lisovek; 21 - Nyíregyháza; 22 - Nagykövesd; 23 - Olesnica; 24 - Osnica; 25 - Peremishl; 26 - Peresopnica; 27 - Prsha; 28 - Redukeny; 29 - Szabolcs-Vontatópart; 30 - Szentes-Szentlászló; 31 - Szob; 32 - Törökkanizsa; 33 - Tiszabercel; 34 - Tshinica; 35 - Uzhgorod (?); 36 - Csoma; 37 - Csongrád; 38 - Jurkovci.
Fig. 2. Cercei de tip Echimăuți din înmormântările nomazilor din bazinul r. Tisa: 1-8 - Csoma; 9 - Döge; 10 - Tiszabercel; 1-12 - Ibrány. 9-12 (după E. Istvanovits).
Fig. 3. Harta răspândirii dirhemilor arabi în Europa (după Cs. Balint) cu concretizarea punctelor, legate de deplasarea pecenegilor din nordul Mării Negre în Bazinul Carpatic în sec. X: 1 - Beregovo (Búcsu); 2 - Vécs; 3 - Glogovec; 4 - Dobra; 5 - Ibrány; 6 - Karos; 7 - Kenézlő; 8 - Kecskemét; 9 - Kistokaj; 10 - Pap; 11 - Prsha; 12 - Szeged 13 - Szilas; 14 - Szolnok; 15 - Szomod; 16 - Tata; 17 - Tverdoshovce; 18 - Tiszasüly; 19 - Hajdúdorog; 20 - Hust; 21 - Csoma; 22 - Sárospatak; 23 - Eger; 24 - Alcedar; 25 - Echimăuți; 26 - Galich; 27 - Peremishl


 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2019 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu