EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Amforele sunt vase masive ce provin din lumea antică greacă, executate la roata olarului, în care negustorii greci, în procesul comerțului lor cu alte teritorii și popoare, transportau, în special, vin grecesc, ulei de măsline, măsline sărate, vopsele, nuci etc. Forma amforei comerciale grecești, în opinia unor cercetători, amintește vag silueta feminină, având, probabil, la început, un caracter sacral. Printre trăsăturile principale ale amforelor se numără și proporțiile metrice bine gândite. Amfora plină, așezată în poziție orizontală, se sprijinea pe corp și pe piciorul alungit în așa fel, încât partea superioară a vasului și gâtul înalt să fie permanent ridicate oblic, ca să nu se verse lichidul. Forma ascuțită a piciorului necesita o fixare deosebită, fie pe suporturi speciale, fie partea inferioară a corpului era îngropată în pământ sau nisip. Cavitatea interioară, adâncă, a piciorului nu permitea lichidului din vas sa se tulbure în procesul transportării, sedimentele rămânând stocate în interiorul piciorului.

Printre zecile de orașe-state din Grecia antică, ce practicau comerțul cu populațiile locale din regiunea Mării Negre (Pontul Euxin), se află și orașul Mende ( Μένδη), situat pe brațul Kassandra (Κασσάνδρας) al peninsulei Calcidice (Halkidiki - Χαλκιδική). Se consideră că fondarea orașului Mende a avut loc in sec. VIII a. Chr. Principalul articol al comerțului acestui poleis grecesc era vinul, considerat de o calitate superioară și indicat chiar de Hippokrates ca medicament în tratarea unor boli. Începând cu sec. VI a. Chr., orașul Mende cunoaște un avânt economic, în special în regiunea circumpontică, iar în sec. V-IV a. Chr. vinul mendiot își face apariția, tot mai des, pe piețele locale din această regiune.

Chiar și unele triburi barbare, conform tradiției grecești, foloseau deseori amforele cu vin în procesul funerar, când erau depuse, drept ofrandă, în morminte, alături de alte obiecte, care fie erau aduse ofrandă zeilor, fie aveau menirea sa-l slujească pe defunct în viața de apoi.

Un astfel de complex funerar a fost descoperit de către arheologul Nicolae Chetraru în 1987 - tumulul scitic nr.45 de la Dubăsari. Defunctul a fost incinerat, iar în mormânt au fost depuse trei amfore și un cazan mare de bronz. Printre amfore (toate aparținând centrelor grecești vinicole) era și una de Mende, laolaltă cu altele două de Chios. Întrucât vinurile de Mende și Chios erau considerate vinuri scumpe, după cum și cazanul de bronz, prezența lor în acest tumul era un indiciu al unei poziții financiare și sociale privilegiate a celui incinerat aici.

Amfora de Mende din mormântul 1 al tumulului 45 de la Dubăsari este, la moment, unicul vas întregibil din acest centru de pe teritoriul Rep. Moldova, cu toate că fragmente de amfore mendiote au mai fost descoperite și în alte situri arheologice din țară.

Vasul este confecționat dintr-o pastă gălbuie-maronie, cu nisip mășcat și multe particule de mică. Amfora are următoarele dimensiuni de bază: înălțimea - 740 mm, adâncimea - 610 mm, diametrul maxim - 390 mm.

Tur Virtual


Publicaţii Revista „Tyragetia"   vol. V [XX], nr. 1


Unele considerații cu privire la distrugerea cetății de la Echimăuți
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Unele considerații cu privire la distrugerea cetății de la Echimăuți

Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică

Dintre monumentele medievale din spațiul pruto-nistrean, după gradul de cercetare, se evidențiază cetatea de la Echimăuți. Însă, unele divergențe legate de data distrugerii ei (a doua jumătate a sec. X sau prima jumătate a sec. XI) impun o revizuire a indicatorilor cronologici ai monumentului.

Cea mai precisă informație o oferă colecția numismatică reprezentată de 17 dirhemi de argint, care ne permite să vorbim despre cucerirea și distrugerea cetății nu mai târziu de a doua jumătate a sec. X, sau mai precis al treilea sfert al secolului.

Alte piese, utilizate în calitate de indicatori cronologici, sunt cerceii în formă de struguri, descoperiți în complexe închise împreună cu dirhemii târzii.

Cartarea descoperirilor similare celor de la Echimăuți a scos în evidență o concentrare a lor în bazinul r. Tisa (fig. 1, 3). Spre deosebire de exemplarele descoperite în afara Arcului Carpatic, provenite de regulă din tezaure, cerceii de tip Echimăuți din spațiul intracarpatic au fost descoperiți în înmormântări ale nomazilor. Armamentul atestat în aceste înmormântări, la rândul său, se întâlnește și în cetatea de la Echimăuți. Aceste descoperiri, dar și alte analogii în cultura materială permit să presupunem că la distrugerea cetății de la Echimăuți au participat nomazii, care plecaseră din nordul Mării Negre și se îndreptau spre Arcul Carpatic. Migrația pecenegilor în regiunea Tisei Superioare a urmat după distrugerea cetății Echimăuți, eveniment care a avut loc nu mai târziu de al treilea sfert al sec. X.

Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Harta răspândirii cerceilor de tip Echimăuți în Europa: 1 - Alcedar; 2 - Besob; 3 - Blandiana; 4 - Borschevka; 5 - Brănești; 6 - Vác-Hétkápolna; 7 - Gîmbaș; 8 - Gnezdovo; 9 - Denis; 10 - Döge; 11 - Echimăuți; 12 - Zavada Lanskoronska; 13 - Ibrány; 14 - Kyiv; 15 - Kirovograd; 16 - Kistokaj; 17 - Cluj; 18 - Kopeevka; 19 - Cracovia; 20 - Lisovek; 21 - Nyíregyháza; 22 - Nagykövesd; 23 - Olesnica; 24 - Osnica; 25 - Peremishl; 26 - Peresopnica; 27 - Prsha; 28 - Redukeny; 29 - Szabolcs-Vontatópart; 30 - Szentes-Szentlászló; 31 - Szob; 32 - Törökkanizsa; 33 - Tiszabercel; 34 - Tshinica; 35 - Uzhgorod (?); 36 - Csoma; 37 - Csongrád; 38 - Jurkovci.
Fig. 2. Cercei de tip Echimăuți din înmormântările nomazilor din bazinul r. Tisa: 1-8 - Csoma; 9 - Döge; 10 - Tiszabercel; 1-12 - Ibrány. 9-12 (după E. Istvanovits).
Fig. 3. Harta răspândirii dirhemilor arabi în Europa (după Cs. Balint) cu concretizarea punctelor, legate de deplasarea pecenegilor din nordul Mării Negre în Bazinul Carpatic în sec. X: 1 - Beregovo (Búcsu); 2 - Vécs; 3 - Glogovec; 4 - Dobra; 5 - Ibrány; 6 - Karos; 7 - Kenézlő; 8 - Kecskemét; 9 - Kistokaj; 10 - Pap; 11 - Prsha; 12 - Szeged 13 - Szilas; 14 - Szolnok; 15 - Szomod; 16 - Tata; 17 - Tverdoshovce; 18 - Tiszasüly; 19 - Hajdúdorog; 20 - Hust; 21 - Csoma; 22 - Sárospatak; 23 - Eger; 24 - Alcedar; 25 - Echimăuți; 26 - Galich; 27 - Peremishl

Игорь Прохненко, Мария Жиленко
Королёвский замок Нялаб во владении потомков молдавского воеводы Саса
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Игорь Прохненко
Городища эпохи поздней бронзы - раннего железа на территории Закарпатской области Украины
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Игорь Прохненко, Мария Жиленко, Виталий Калиниченко
Замки Закарпатья второй половины XIII - первой половины XIV вв.
Tyragetia, serie nouă, vol. XV [XXX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Игорь Прохненко, Мария Жиленко
Рыцарское надгробие с королёвского замка Нялаб
Tyragetia, serie nouă, vol. XII [XXVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică



 

 

Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
9 – 30 noiembrie 2022
 
12 octombrie – 30 noiembrie 2022
 
18 mai 2022 – 31 decembrie 2022
 
Peste 2500 de piese din metale prețioase de o deosebită valoare istorică, artistică și simbolică
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Amforele sunt vase masive ce provin din lumea antică greacă, executate la roata olarului, în care negustorii greci, în procesul comerțului lor cu alte teritorii și popoare, transportau, în special, vin grecesc, ulei de măsline, măsline sărate, vopsele, nuci etc. Forma amforei comerciale grecești, în opinia unor cercetători, amintește vag silueta feminină, având, probabil, la început, un caracter sacral. Printre trăsăturile principale ale amforelor se numără și proporțiile metrice bine gândite...

Citeşte mai multe >>

































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC