Королёвский замок Нялаб во владении потомков молдавского воеводы Саса
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Cuvinte-cheie: Koroliovo, castel, Njalab, sec. XIV-XV, voievodul Sas, Balk, Janoș Românul (Voloh), Petru Pereni, ceramică.
Rezumat: După obținerea funcției de voievod de către Bogdan la 1359 și începutul conflictelor directe cu coroana ungurească, feciorii voievodului Sas au fost nevoiți să se strămute pe teritoriul Ungariei. Aici, au fost recompensați cu diferite funcții și au devenit proprietari ale unor mari moșii.
În scurt timp au pus stăpânire pe domeniile Kevar, Beletek, Erded, precum și pe o însemnată proprietate în Maramureș, ridicându-se astfel în rangul celor mai influenți aristocrați din Ungaria. În anii ‘70 ai secolului XIV au obținut de la regele Ludovic domeniul Njalab cu centrul în castelul de la Koroliovo cu statutul de pro honore, pe care au condus-o în calitate de jupâni de Ugoci. După moartea lui Balc castelul urma să fie întors în proprietatea regelui, însă descendenții dregătorilor moldoveni au refuzat să restituie fortificația, iscându-se și un conflict între aceștia.
În anul 1402 administrarea castelului a fost încredințată unui nou jupân de Ugoci Petru Pereni, care, profitând de lipsa unui act de confirmare a proprietății, în anul 1405 a aranjat obținerea dreptului de moștenire asupra castelului. Familia Dragfi a luptat mai mult de un secol pentru reîntoarcerea proprietății pierdute, în anii ‘70 ai secolului al XV au aplicat și unele acțiuni criminale, falsificând un act întărit de sigiliul regelui.
Din cele circa două decenii de aflare a urmașilor voievodului Sas în castelul regal Njalab au rezultat puține urme arheologice. În prezent, din acest diapazon cronologic face parte doar un singur obiectiv din castel - groapa 1, orizontul III, secțiunea II (camera I, investigațiile anului 2013). În acesta au fost depistate mici fragmente ceramice, care au permis reconstituirea a trei vase și un obiect de os nefinisat.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Кoroliovo. Partea centrală a castelului Njalab. Fig. 2. Copia falsificată în anul 1470 a actului de donație din anul 1378, prin care regele Ludovic le oferă lui Drag și lui Janoș Românul (Voloh) dreptul de stăpânire a domeniului Njalab (Arhiva de Stat a Ungariei/ Magyar Országos Levéltár, Budapesta, DL 26566). Fig. 3. Castelul regal Njalab. Sondaj 3 (vedere dinspre vest). Fig. 4. Pagina de început și colofonul tetraevangheliarului din Koroliovo din anul 1401 (patrimoniul Muzeului de studiere a ținutului din Transcarpatia). Fig. 5. Castelul regal Njalab. Planul secțiunii II și stratigrafia gropii nr. 1. Fig. 6. Castelul regal Njalab. Secțiunea ІІ, groapa 1 (vedere dinspre vest). Fig. 7. Castelul regal Njalab. Secțiunea ІІ, groapa 1 (vedere dinspre est). Fig. 8. Castelul regal Njalab. Secțiunea ІІ, groapa 1. Ulcioraș. Fig. 9. Castelul regal Njalab. Secțiunea ІІ, groapa 1. Ceramică (1-2) și obiectul din os (3). Fig. 10. Castelul regal Njalab. Secțiunea ІІ, groapa 1. Ceramică.
Descoperit în anul 1957 în timpul lucrărilor agricole din apropierea localității, inițial, acesta a făcut parte din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, pentru ca, ulterior, să fie transferat la Muzeul Național de Istorie (Inventar: FB: 12 576 - 12650; N: 12 658 - 12 732). Este alcătuit din 75 de monede de argint care reprezintă emisiuni din categoria talerilor, puși în circulație de Regatul Poloniei, Republica Provinciilor Unite și Sfântul Imperiu Romano-German în perioada anilor 1612-1648....
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.