#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Publicaţii

Revista „Tyragetia"

vol. X [XXV], nr. 2

Королёвский замок Нялаб во владении потомков молдавского воеводы Саса

ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Игорь Прохненко, Мария Жиленко

Королёвский замок Нялаб во владении потомков молдавского воеводы Саса

Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 2, Istorie. Muzeologie

Cuvinte-cheie: Koroliovo, castel, Njalab, sec. XIV-XV, voievodul Sas, Balk, Janoș Românul (Voloh), Petru Pereni, ceramică.

Rezumat: După obținerea funcției de voievod de către Bogdan la 1359 și începutul conflictelor directe cu coroana ungurească, feciorii voievodului Sas au fost nevoiți să se strămute pe teritoriul Ungariei. Aici, au fost recompensați cu diferite funcții și au devenit proprietari ale unor mari moșii.

În scurt timp au pus stăpânire pe domeniile Kevar, Beletek, Erded, precum și pe o însemnată proprietate în Maramureș, ridicându-se astfel în rangul celor mai influenți aristocrați din Ungaria. În anii ‘70 ai secolului XIV au obținut de la regele Ludovic domeniul Njalab cu centrul în castelul de la Koroliovo cu statutul de pro honore, pe care au condus-o în calitate de jupâni de Ugoci. După moartea lui Balc castelul urma să fie întors în proprietatea regelui, însă descendenții dregătorilor moldoveni au refuzat să restituie fortificația, iscându-se și un conflict între aceștia.

În anul 1402 administrarea castelului a fost încredințată unui nou jupân de Ugoci Petru Pereni, care, profitând de lipsa unui act de confirmare a proprietății, în anul 1405 a aranjat obținerea dreptului de moștenire asupra castelului. Familia Dragfi a luptat mai mult de un secol pentru reîntoarcerea proprietății pierdute, în anii ‘70 ai secolului al XV au aplicat și unele acțiuni criminale, falsificând un act întărit de sigiliul regelui.

Din cele circa două decenii de aflare a urmașilor voievodului Sas în castelul regal Njalab au rezultat puține urme arheologice. În prezent, din acest diapazon cronologic face parte doar un singur obiectiv din castel - groapa 1, orizontul III, secțiunea II (camera I, investigațiile anului 2013). În acesta au fost depistate mici fragmente ceramice, care au permis reconstituirea a trei vase și un obiect de os nefinisat.

Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Кoroliovo. Partea centrală a castelului Njalab.
Fig. 2. Copia falsificată în anul 1470 a actului de donație din anul 1378, prin care regele Ludovic le oferă lui Drag și lui Janoș Românul (Voloh) dreptul de stăpânire a domeniului Njalab (Arhiva de Stat a Ungariei/ Magyar Országos Levéltár, Budapesta, DL 26566).
Fig. 3. Castelul regal Njalab. Sondaj 3 (vedere dinspre vest).
Fig. 4. Pagina de început și colofonul tetraevangheliarului din Koroliovo din anul 1401 (patrimoniul Muzeului de studiere a ținutului din Transcarpatia).
Fig. 5. Castelul regal Njalab. Planul secțiunii II și stratigrafia gropii nr. 1.
Fig. 6. Castelul regal Njalab. Secțiunea ІІ, groapa 1 (vedere dinspre vest).
Fig. 7. Castelul regal Njalab. Secțiunea ІІ, groapa 1 (vedere dinspre est).
Fig. 8. Castelul regal Njalab. Secțiunea ІІ, groapa 1. Ulcioraș.
Fig. 9. Castelul regal Njalab. Secțiunea ІІ, groapa 1. Ceramică (1-2) și obiectul din os (3).
Fig. 10. Castelul regal Njalab. Secțiunea ІІ, groapa 1. Ceramică.