#Exponatul Lunii

Vasul a fost descoperit de V. Sorochin în anul 1982, în timpul cercetării arheologice a unui tumul (nr. 1) situat pe teritoriul satului Speia, raionul Dubăsari. Provine din mormântul nr. 5 și este datat în mileniul IV î.Hr., cultura Usatovo.
Vasul a fost găsit într-un mormânt de copil. Groapa mormântului avea formă ovală, iar defunctul era depus în poziție chircită (asemănătoare poziției embrionare), pe partea stângă. În acest mormânt au fost descoperite, în total, cinci vase: trei în zona spatelui, unul la picioare și unul în regiunea bazinului.
Determinarea apartenenței culturale a acestui complex funerar s-a făcut pe baza ritului și a inventarului funerar; culturii respective îi este caracteristic acest tip de construcție a gropii, precum și poziționarea și orientarea defunctului spre est și nord-est.

Vasul este modelat din pastă de lut amestecată cu scoică măcinată fin. Pereții sunt treptat rotunjiți spre partea superioară, cu diametrul maxim în zona umerilor. Gâtul este scurt, buza ușor evazată, iar baza plată. Suprafața vasului este minuțios șlefuită, pe alocuri până la lustru. Interiorul vasului are o culoare brun-cărămizie, iar exteriorul este brun-gălbui, cu pete cenușii. Buza este prevăzută pe margine cu grupuri de orificii, dintre care trei originale s-au păstrat intacte. Diametrul orificiilor este de 0,35 cm. Spațiul dintre grupurile de orificii este ornamentat cu șnur. Tranziția de la gât spre umărul vasului este decorată prin trei linii orizontale realizate cu șnur, de la care, în cinci locuri, coboară câte trei linii verticale, fiecare de 5 cm lungime, executate prin aceeași tehnică. La momentul descoperirii, aceste linii erau umplute cu o pastă de culoare albă. Spațiul dintre grupurile de linii este decorat în partea superioară cu linii scurte, verticale, de 0,5 cm lungime, iar pe mijloc cu un ornament meandru realizat din două linii paralele executate cu șnur. Baza vasului păstrează amprenta unei țesături.

Dimensiunile vasului: înălțimea - 22 cm; diametrul gurii - 15,7 cm; diametrul maxim - 22 cm; diametrul bazei - 10 cm.

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Ion Niculiță, Aurel Zanoci, Mihail Băț

Evoluția habitatului din microzona Saharna în epoca fierului

Biblioteca „Tyragetia” XXVII, Chișinău, 2016, 464 p. ISBN 978-9975-80-903-0; 978-9975-160-0.

În monografie sunt prezentate rezultatele investigațiilor arheologice, întreprinse în anii 2008-2016 în microzona Saharna, raionul Rezina, Republica Moldova. Sunt publicate exhaustiv vestigiile provenite din siturile Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii”, Saharna Mică și Saharna „La Şanț”, cercetate prin săpături arheologice sistematice, precum și rezultatele sondajelor arheologice realizate la siturile: Saharna „La Şanț” I, Saharna „La Şanț” II, Saharna „Dealul Grimidon”, Saharna „La Vile”, Saharna-Ţiglău „Cetate”, Stohnaia III și Buciușca.

De asemenea, este prezentată evoluția diacronică și semnificația siturilor din microzona Saharna în epoca fierului.

Lucrarea cuprinde 464 pagini în care sunt inserate textul, cinci tabele și 278 figuri color și alb-negru.

CUPRINS

INTRODUCERE

MICROZONA SAHARNA. CARACTERIZARE GEOGRAFICĂ (Marcel Revenco, Tudor Castraveț, Ionuț Cristi Nicu)

Capitolul I. AŞEZĂRI DESCHISE ŞI SITURI FORTIFICATE PE PROMONTORIUL SAHARNA MARE

1. Cercetări arheologice

2. Investigații non-invazive (Andrei Asăndulesei)

2.1. Ridicarea topografică și scanarea laser tridimensională terestră (TLS)

2.2. Analiza imaginilor ortorectificate

2.3. Măsurătorile magnetometrice

3. Așezarea Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii” în sec. XII-XI a. Chr.

4. Situl Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii” în sec. X-IX a. Chr.

4.1. Fortificația

4.1.1. Sistemul defensiv

4.1.2. Complexe locative, gospodărești și de cult

4.1.3. Inventarul arheologic

4.2. Așezarea deschisă

4.2.1. Complexe gospodărești și de cult

4.2.2. Inventarul arheologic

5. Așezarea Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii” în secolele VIII-VII a. Chr.

6. Fortificația Saharna Mare în sec. VI-III a. Chr.

6.1. Sistemul defensiv

6.2. Complexe locative și gospodărești

6.3. Inventarul arheologic

7. Stratigrafie și cronologie

Capitolul II. AŞEZĂRI DESCHISE ŞI SITURI FORTIFICATE PE PROMONTORIUL SAHARNA MICĂ (Ion Niculiță, Tudor Arnăut, Andrei Nicic, Andrei Corobcean)

1. Cercetări arheologice

2. Situl de la finele sec. XII - sec. XI a. Chr.

2.1. Complexe

2.2. Inventarul arheologic

3. Cetatea din sec. VII - finele sec. III a. Chr.

3.1. Sistemul defensiv

3.2. Complexe

3.3. Inventarul arheologic

4. Stratigrafie și cronologie

Capitolul III. SITUL SAHARNA „LA ŞANŢ”

1. Cercetări arheologice și magnetometrice

2. Așezarea hallstattiană timpurie

3. Fortificația traco-getică

3.1. Sistemul defensiv

3.2. Complexe

3.3. Inventarul arheologic

4. Stratigrafie și cronologie

Capitolul IV. SITURILE DIN EPOCA FIERULUI ÎN MICROZONA SAHARNA

Capitolul V. EVOLUŢIA DIACRONICĂ ŞI SEMNIFICAŢIA SITURILOR DIN MICROZONA SAHARNA

CONCLUZII

Catalogul pieselor de inventar

Bibliografie

Lista abrevierilor

Abstract

List of illustrations

#Exponatul Lunii

Vas de lut descoperit în satul Speia, raionul Dubăsari

Ion Niculiță, Aurel Zanoci, Mihail Băț

Evoluția habitatului din microzona Saharna în epoca fierului

Biblioteca „Tyragetia” XXVII, Chișinău, 2016, 464 p. ISBN 978-9975-80-903-0; 978-9975-160-0.

#Exponatul Lunii