#Exponatul Lunii

Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar.
Colierul este alcătuit din 11 piese confecționate integral din faianță egipteană. Opt dintre acestea au formă sferică și sunt decorate cu incizii verticale, care formează între 14 și 21 de nervuri reliefate. Diametrul lor variază între 13 și 20 mm. Alte două piese sunt reprezentări de scarabei, cu dimensiunea de 23,5 × 19,5 mm, iar ultima componentă este o mărgică-pandantiv cilindrică aplatizată, prevăzută cu o incizie verticală mediană, și are dimensiunea de 22 × 9 mm. Cromatica pieselor variază de la albastru deschis la albastru închis și nuanțe violacee, caracteristice degradării și variațiilor glazurii specifice faianței egiptene.
Faianța egipteană reprezintă un material artificial pe bază de cuarț, acoperit cu o glazură alcalină de culoare albastră sau verde-albăstruie, utilizat pe scară largă în Egiptul antic și ulterior răspândit în spațiul mediteranean și pontic prin intermediul schimburilor comerciale. În primele secole ale erei noastre, astfel de obiecte constituie indicatori importanți ai contactelor culturale și economice dintre lumea mediteraneană și comunitățile din regiunea nord-pontică.
Prin caracteristicile sale tipologice, tehnologice și simbolice, șiragul de la Taraclia reprezintă un artefact deosebit de valoros pentru studiul relațiilor interculturale, al mobilității bunurilor de prestigiu și al practicilor funerare ale comunităților sarmatice din primele secole ale erei noastre (sec. I-II).

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Elena Ploșnița

Muzeu. Tradiționalism și modernitate

Biblioteca „Tyragetia” XXXVII, Chișinău, 2022, 210 p. ISBN 978-9975-80-903-0; 978-9975-166-26-3.

Cartea Muzeu. Tradiționalism și modernitate, semnată de cercetătoarea Elena Ploșnița, doctor habilitat în științe istorice, reprezintă o reflecție teoretică asupra a ceea ce semnifică instituția muzeală aflată azi între tradiționalism și modernitate. Sunt tratate subiecte concrete, care configurează muzeul și activitățile sale, desfășurate între tradiție și modernitate. Autoarea propune o sistematizare și o analiză minuțioasă a celor mai recente realizări în muzeografia moldovenească, urmărind atât procesele tradiționale, cât și cele inovative în evoluția muzeului contemporan ca instituție publică.

Lucrarea este centrată pe problemele instituției muzeale din Republica Moldova, pe evoluția instituției în ultimii 30 de ani în dimensiunea dintre tradiționalism și modernitate. Sunt punctate principalele repere ale evoluției, cu mulțimea de semnificații, contradicții, schimbări, care au marcat această evoluție. Pentru a sugera o imagine completă asupra problemei, autoarea elucidează și analizează în profunzime cele mai recente realizări obținute în muzeografia moldovenească pe trei direcții concrete, având în vedere specificul funcționării unei instituții muzeale: patrimoniu, expoziție, comunicare. Cartea poate trezi interesul specialiștilor, pentru că abordează - pentru întâia oară într-o sinteză - problemele tradiționalismului și modernității în sistemul muzeal din Republica Moldova.

Monografia vine ca un argument în susținerea motivațiilor de reformare și modernizare a instituției muzeale tradiționale din Republica Moldova și sperăm că îi va ajuta pe specialiștii din domeniul muzeal în procesul de reformare și modernizare internă și externă a instituției. Muzeul contemporan din Republica Moldova rămâne a fi unul tradițional, conceput și astăzi ca o instituție convențională, dar el poate deveni modern doar prin reformare și reorganizare, prin formularea unei misiuni clare și a unor obiective concrete, prin gestionarea eficientă a fondurilor, prin atragerea vizitatorilor, prin elaborarea și implementarea unor proiecte naționale și internaționale.

Cuprins

Prefață

1. PATRIMONIU MUZEAL. ASPECTE TEORETICE ȘI PRACTICE

1.1. Coordonate privind administrarea patrimoniului muzeal
1.2. Evidența științifică a bunurilor culturale de muzeu
1.3. Cercetarea și clasarea patrimoniului muzeal
1.4. Digitizarea colecțiilor muzeale
1.5. Valoarea nominală a bunului cultural muzeal

2. EXPOZIȚIA MUZEALĂ: ABORDĂRI

2.1. Conceptul de expoziție muzeală
2.2. Expoziția muzeală: tipologie și metode de organizare
2.3. Expoziția permanentă - o necesitate tradițională sau o bagatelă modernă?
2.4. Expoziția muzeală și tehnologiile informaționale

3. PUBLICUL ÎN MUZEU/DE MUZEU: COMUNICARE ȘI EDUCAȚIE

3.1. Relațiile publice/relația muzeului cu publicul
3.2. Comunicarea muzeală tradițională și modernă
3.3. Educația în muzeul contemporan
3.4. Cunoașterea publicului - un imperativ al modernității

CONSIDERAȚII FINALE

Bibliografie
Lista abrevierilor
Summary
Резюме
Anexe
Indice de nume proprii
Indice de muzee