#Exponatul Lunii

Vasul a fost descoperit de V. Sorochin în anul 1982, în timpul cercetării arheologice a unui tumul (nr. 1) situat pe teritoriul satului Speia, raionul Dubăsari. Provine din mormântul nr. 5 și este datat în mileniul IV î.Hr., cultura Usatovo.
Vasul a fost găsit într-un mormânt de copil. Groapa mormântului avea formă ovală, iar defunctul era depus în poziție chircită (asemănătoare poziției embrionare), pe partea stângă. În acest mormânt au fost descoperite, în total, cinci vase: trei în zona spatelui, unul la picioare și unul în regiunea bazinului.
Determinarea apartenenței culturale a acestui complex funerar s-a făcut pe baza ritului și a inventarului funerar; culturii respective îi este caracteristic acest tip de construcție a gropii, precum și poziționarea și orientarea defunctului spre est și nord-est.

Vasul este modelat din pastă de lut amestecată cu scoică măcinată fin. Pereții sunt treptat rotunjiți spre partea superioară, cu diametrul maxim în zona umerilor. Gâtul este scurt, buza ușor evazată, iar baza plată. Suprafața vasului este minuțios șlefuită, pe alocuri până la lustru. Interiorul vasului are o culoare brun-cărămizie, iar exteriorul este brun-gălbui, cu pete cenușii. Buza este prevăzută pe margine cu grupuri de orificii, dintre care trei originale s-au păstrat intacte. Diametrul orificiilor este de 0,35 cm. Spațiul dintre grupurile de orificii este ornamentat cu șnur. Tranziția de la gât spre umărul vasului este decorată prin trei linii orizontale realizate cu șnur, de la care, în cinci locuri, coboară câte trei linii verticale, fiecare de 5 cm lungime, executate prin aceeași tehnică. La momentul descoperirii, aceste linii erau umplute cu o pastă de culoare albă. Spațiul dintre grupurile de linii este decorat în partea superioară cu linii scurte, verticale, de 0,5 cm lungime, iar pe mijloc cu un ornament meandru realizat din două linii paralele executate cu șnur. Baza vasului păstrează amprenta unei țesături.

Dimensiunile vasului: înălțimea - 22 cm; diametrul gurii - 15,7 cm; diametrul maxim - 22 cm; diametrul bazei - 10 cm.

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Elena Ploșnița

Muzeu. Tradiționalism și modernitate

Biblioteca „Tyragetia” XXXVII, Chișinău, 2022, 210 p. ISBN 978-9975-80-903-0; 978-9975-166-26-3.

Cartea Muzeu. Tradiționalism și modernitate, semnată de cercetătoarea Elena Ploșnița, doctor habilitat în științe istorice, reprezintă o reflecție teoretică asupra a ceea ce semnifică instituția muzeală aflată azi între tradiționalism și modernitate. Sunt tratate subiecte concrete, care configurează muzeul și activitățile sale, desfășurate între tradiție și modernitate. Autoarea propune o sistematizare și o analiză minuțioasă a celor mai recente realizări în muzeografia moldovenească, urmărind atât procesele tradiționale, cât și cele inovative în evoluția muzeului contemporan ca instituție publică.

Lucrarea este centrată pe problemele instituției muzeale din Republica Moldova, pe evoluția instituției în ultimii 30 de ani în dimensiunea dintre tradiționalism și modernitate. Sunt punctate principalele repere ale evoluției, cu mulțimea de semnificații, contradicții, schimbări, care au marcat această evoluție. Pentru a sugera o imagine completă asupra problemei, autoarea elucidează și analizează în profunzime cele mai recente realizări obținute în muzeografia moldovenească pe trei direcții concrete, având în vedere specificul funcționării unei instituții muzeale: patrimoniu, expoziție, comunicare. Cartea poate trezi interesul specialiștilor, pentru că abordează - pentru întâia oară într-o sinteză - problemele tradiționalismului și modernității în sistemul muzeal din Republica Moldova.

Monografia vine ca un argument în susținerea motivațiilor de reformare și modernizare a instituției muzeale tradiționale din Republica Moldova și sperăm că îi va ajuta pe specialiștii din domeniul muzeal în procesul de reformare și modernizare internă și externă a instituției. Muzeul contemporan din Republica Moldova rămâne a fi unul tradițional, conceput și astăzi ca o instituție convențională, dar el poate deveni modern doar prin reformare și reorganizare, prin formularea unei misiuni clare și a unor obiective concrete, prin gestionarea eficientă a fondurilor, prin atragerea vizitatorilor, prin elaborarea și implementarea unor proiecte naționale și internaționale.

Cuprins

Prefață

1. PATRIMONIU MUZEAL. ASPECTE TEORETICE ȘI PRACTICE

1.1. Coordonate privind administrarea patrimoniului muzeal
1.2. Evidența științifică a bunurilor culturale de muzeu
1.3. Cercetarea și clasarea patrimoniului muzeal
1.4. Digitizarea colecțiilor muzeale
1.5. Valoarea nominală a bunului cultural muzeal

2. EXPOZIȚIA MUZEALĂ: ABORDĂRI

2.1. Conceptul de expoziție muzeală
2.2. Expoziția muzeală: tipologie și metode de organizare
2.3. Expoziția permanentă - o necesitate tradițională sau o bagatelă modernă?
2.4. Expoziția muzeală și tehnologiile informaționale

3. PUBLICUL ÎN MUZEU/DE MUZEU: COMUNICARE ȘI EDUCAȚIE

3.1. Relațiile publice/relația muzeului cu publicul
3.2. Comunicarea muzeală tradițională și modernă
3.3. Educația în muzeul contemporan
3.4. Cunoașterea publicului - un imperativ al modernității

CONSIDERAȚII FINALE

Bibliografie
Lista abrevierilor
Summary
Резюме
Anexe
Indice de nume proprii
Indice de muzee