#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Elena Ploșnița

Muzeu. Tradiționalism și modernitate

Biblioteca „Tyragetia” XXXVII, Chișinău, 2022, 210 p. ISBN 978-9975-80-903-0; 978-9975-166-26-3.

Cartea Muzeu. Tradiționalism și modernitate, semnată de cercetătoarea Elena Ploșnița, doctor habilitat în științe istorice, reprezintă o reflecție teoretică asupra a ceea ce semnifică instituția muzeală aflată azi între tradiționalism și modernitate. Sunt tratate subiecte concrete, care configurează muzeul și activitățile sale, desfășurate între tradiție și modernitate. Autoarea propune o sistematizare și o analiză minuțioasă a celor mai recente realizări în muzeografia moldovenească, urmărind atât procesele tradiționale, cât și cele inovative în evoluția muzeului contemporan ca instituție publică.

Lucrarea este centrată pe problemele instituției muzeale din Republica Moldova, pe evoluția instituției în ultimii 30 de ani în dimensiunea dintre tradiționalism și modernitate. Sunt punctate principalele repere ale evoluției, cu mulțimea de semnificații, contradicții, schimbări, care au marcat această evoluție. Pentru a sugera o imagine completă asupra problemei, autoarea elucidează și analizează în profunzime cele mai recente realizări obținute în muzeografia moldovenească pe trei direcții concrete, având în vedere specificul funcționării unei instituții muzeale: patrimoniu, expoziție, comunicare. Cartea poate trezi interesul specialiștilor, pentru că abordează - pentru întâia oară într-o sinteză - problemele tradiționalismului și modernității în sistemul muzeal din Republica Moldova.

Monografia vine ca un argument în susținerea motivațiilor de reformare și modernizare a instituției muzeale tradiționale din Republica Moldova și sperăm că îi va ajuta pe specialiștii din domeniul muzeal în procesul de reformare și modernizare internă și externă a instituției. Muzeul contemporan din Republica Moldova rămâne a fi unul tradițional, conceput și astăzi ca o instituție convențională, dar el poate deveni modern doar prin reformare și reorganizare, prin formularea unei misiuni clare și a unor obiective concrete, prin gestionarea eficientă a fondurilor, prin atragerea vizitatorilor, prin elaborarea și implementarea unor proiecte naționale și internaționale.

Cuprins

Prefață

1. PATRIMONIU MUZEAL. ASPECTE TEORETICE ȘI PRACTICE

1.1. Coordonate privind administrarea patrimoniului muzeal
1.2. Evidența științifică a bunurilor culturale de muzeu
1.3. Cercetarea și clasarea patrimoniului muzeal
1.4. Digitizarea colecțiilor muzeale
1.5. Valoarea nominală a bunului cultural muzeal

2. EXPOZIȚIA MUZEALĂ: ABORDĂRI

2.1. Conceptul de expoziție muzeală
2.2. Expoziția muzeală: tipologie și metode de organizare
2.3. Expoziția permanentă - o necesitate tradițională sau o bagatelă modernă?
2.4. Expoziția muzeală și tehnologiile informaționale

3. PUBLICUL ÎN MUZEU/DE MUZEU: COMUNICARE ȘI EDUCAȚIE

3.1. Relațiile publice/relația muzeului cu publicul
3.2. Comunicarea muzeală tradițională și modernă
3.3. Educația în muzeul contemporan
3.4. Cunoașterea publicului - un imperativ al modernității

CONSIDERAȚII FINALE

Bibliografie
Lista abrevierilor
Summary
Резюме
Anexe
Indice de nume proprii
Indice de muzee