#Exponatul Lunii

Pentru a marca cei 150 de ani de la nașterea marelui sculptor roman Constantin Brâncuși anul 2026 a fost declarat de președintele României Anul Constantin Brâncuși. Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, s-a născut în 1876 la Hobița, județul Gorj și va trece la cele veșnice în 1957 la Paris, fiind înmormântat în cimitirul Père-Lachaise. În 1904 ajunge la Paris, unde frecventează cursurile Academiei Regale de Belle-Arte. Tot aici va practica în atelierul lui Auguste Rodin (1840-1917) fondatorul sculpturii moderne, întâlnindu-l și pe Amadeo Modigliani (1884-1920), sculptor italian stabilit în Franța. Lucrările sale se găsesc în țară și străinătate, în muzeele din Olanda, Tările Scandinave, Franța, Statele Unite ale Americii. Pentru meritele deosebite în 1923 este decorat cu ordinul Steaua României, în 1931 Nicolae Iorga îl înaintează la ordinul Meritul Cultural și, abia în 1990 va fi ales post-mortem membru al Academiei Române.

Una dintre cele mai celebre realizări ale artistului este sculptura Domnișoara Pogany, considerată un simbol național al artei moderne românești. Având-o drept protagonistă pe Margaret Pogany (1879-1964), o tânără pictoriță din Ungaria, venită la Paris în 1909, pentru a studia aici tehnici de pictură. Vizitându-i atelierul, i-a solicitat sculptorului realizarea portretului său, lăsându-i chiar o fotografie de-a sa și un autoportret. În 1911, Brâncuși sculptează din memorie chipul ei în marmură și în bronz, stăruind asupra ochilor profunzi, mari, migdalați, sprâncenelor sobre, nasului subțire, realizând în perioada 1912-1933 nouăsprezece sculpturi Domnișoara Pogany.

Medalie comemorativă "Constantin Brâncuși (1876-1976). Expoziție Filatelică Omagială - București 1976", a fost bătută în România, la Monetăria Statului de gravorul Ștefan Grudinschi. Realizată din bronz cu un diametru de 60 mm și greutatea de 113, 73 g., medalia se distinge prin valoarea sa memorială și artistică. Avers: bustul sculptorului spre stânga, legenda semicirculară „CONSTANTIN BRÂNCUȘI - 1876-1976". Reversul: un fragment al tripticului, Poarta sărutului. Legenda semicirculară: „EXPOZIȚIA FILATELICĂ OMAGIALĂ - BUCUREȘTI 1976".

Medalie „Constantin Brâncuși. Domnișoara Pogany. Muzeul de Artă din Craiova. 1987". Realizată în bronz la Monetăria Statului (București), are în diametru 60 mm (din cauza decupării circulare dimensiunile reale ale medaliei fiind D: 45 mm; G: 53, 55 g). Medalia reprezintă pe avers în câmp central imaginea Muzeului de Artă din Craiova, încadrată de legenda semicirculară „MUZEUL DE ARTĂ - CRAIOVA/1987". Revers: replica sculpturii Domnișoara Pogany realizată de ucenicul lui C. Brâncuși O. Moșescu, însoțită de inscripția „CONSTANTIN BRÂNCUȘI - M-elle POGANY/1913".

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Elena Ploșnița

Muzeu. Tradiționalism și modernitate

Biblioteca „Tyragetia” XXXVII, Chișinău, 2022, 210 p. ISBN 978-9975-80-903-0; 978-9975-166-26-3.

Cartea Muzeu. Tradiționalism și modernitate, semnată de cercetătoarea Elena Ploșnița, doctor habilitat în științe istorice, reprezintă o reflecție teoretică asupra a ceea ce semnifică instituția muzeală aflată azi între tradiționalism și modernitate. Sunt tratate subiecte concrete, care configurează muzeul și activitățile sale, desfășurate între tradiție și modernitate. Autoarea propune o sistematizare și o analiză minuțioasă a celor mai recente realizări în muzeografia moldovenească, urmărind atât procesele tradiționale, cât și cele inovative în evoluția muzeului contemporan ca instituție publică.

Lucrarea este centrată pe problemele instituției muzeale din Republica Moldova, pe evoluția instituției în ultimii 30 de ani în dimensiunea dintre tradiționalism și modernitate. Sunt punctate principalele repere ale evoluției, cu mulțimea de semnificații, contradicții, schimbări, care au marcat această evoluție. Pentru a sugera o imagine completă asupra problemei, autoarea elucidează și analizează în profunzime cele mai recente realizări obținute în muzeografia moldovenească pe trei direcții concrete, având în vedere specificul funcționării unei instituții muzeale: patrimoniu, expoziție, comunicare. Cartea poate trezi interesul specialiștilor, pentru că abordează - pentru întâia oară într-o sinteză - problemele tradiționalismului și modernității în sistemul muzeal din Republica Moldova.

Monografia vine ca un argument în susținerea motivațiilor de reformare și modernizare a instituției muzeale tradiționale din Republica Moldova și sperăm că îi va ajuta pe specialiștii din domeniul muzeal în procesul de reformare și modernizare internă și externă a instituției. Muzeul contemporan din Republica Moldova rămâne a fi unul tradițional, conceput și astăzi ca o instituție convențională, dar el poate deveni modern doar prin reformare și reorganizare, prin formularea unei misiuni clare și a unor obiective concrete, prin gestionarea eficientă a fondurilor, prin atragerea vizitatorilor, prin elaborarea și implementarea unor proiecte naționale și internaționale.

Cuprins

Prefață

1. PATRIMONIU MUZEAL. ASPECTE TEORETICE ȘI PRACTICE

1.1. Coordonate privind administrarea patrimoniului muzeal
1.2. Evidența științifică a bunurilor culturale de muzeu
1.3. Cercetarea și clasarea patrimoniului muzeal
1.4. Digitizarea colecțiilor muzeale
1.5. Valoarea nominală a bunului cultural muzeal

2. EXPOZIȚIA MUZEALĂ: ABORDĂRI

2.1. Conceptul de expoziție muzeală
2.2. Expoziția muzeală: tipologie și metode de organizare
2.3. Expoziția permanentă - o necesitate tradițională sau o bagatelă modernă?
2.4. Expoziția muzeală și tehnologiile informaționale

3. PUBLICUL ÎN MUZEU/DE MUZEU: COMUNICARE ȘI EDUCAȚIE

3.1. Relațiile publice/relația muzeului cu publicul
3.2. Comunicarea muzeală tradițională și modernă
3.3. Educația în muzeul contemporan
3.4. Cunoașterea publicului - un imperativ al modernității

CONSIDERAȚII FINALE

Bibliografie
Lista abrevierilor
Summary
Резюме
Anexe
Indice de nume proprii
Indice de muzee