#Exponatul Lunii

Paftalele constituie un element aproape nelipsit din costumația tradițională feminină în spațiul sud-est european, cu precădere în cel balcanic, fiind întâlnite în cursul unei lungi perioade de timp, între secolele XIV-XX.
Cuvântul Pafta este de origine turcică - cu o posibilă intrare în această limbă pe filiera iraniană - având la bază cuvântul persan bafta „țesut", care a derivat în limba turcă cu sensul de „placă". În prezent se folosește în forme aproape identice în limbile română (pafta), bulgară (пафта), sârbă (пафте) și în unele dialecte aromâne (pafta), desemnând accesoriile vestimentare cu rol funcțional și ornamental care fixează sau prind cordonul, cingătoarea sau brâul, lucrate din diverse materiale și decorate în diferite tehnici.

Cele trei paftale decorate în tehnica emailului policrom, tezaurizate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, se înscriu în seria celor din aria sud-dunăreană, datate cu sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea.

Sunt compuse din două părţi identice, de formă trapezoidală, suprafaţa acestora fiind împărţită în trei registre aproximativ egale, decorate cu motive vegetale stilizate ce constituie o reţea metalică în care este turnat emailul. Cele două părţi componente se prelungesc în unghi ascuţit spre capete, formând cu latura ultimului registru decorativ un triunghi, ornamentat similar. Emailul folosit pentru a umple motivele florale este de culoare neagră, turcoaz, albă, portocalie, verde, galben, bordo. Întregul câmp decorativ este încadrat într-un chenar perlat.

Pe revers, ambele părţi componente ale paftalelor păstrează câte o bandă de aramă, prinsă cu nituri de margine, necesară pentru fixarea capetelor cordonului. Sistemul de prindere, realizat prin întrepătrunderea balamalelor celor două părţi componente şi închise cu ajutorul unui ac mobil, prins cu un lănţişor de o cheutoare fixată pe una dintre piesele paftalei, este mascat de o plăcuţă dreptunghiulară (fixată prin trei nituri de corpul piesei), cu marginile înguste terminate în unghi ascuţit, ornamentată în acelaşi stil şi cu aceeaşi tehnică, având în plus trei monturi circulare, cu marginile crestate, îndoite spre interior, pentru a fixa central pastă de sticlă de culoare roşie și verde. Aceste monturi sunt încadrate de un brâu crestat, radiant.

Simbolistica paletei de culori codifică semnificaţii şi simboluri, fiind folosite din considerentul că au puteri magice. Culoarea roşie a reprezentat dintotdeauna iubirea, afecţiunea şi în acelaşi timp protecţie faţă de blesteme şi deochi; albul reprezintă puritatea, curăţenia sufletească şi trupească; albastrul, în plan simbolic, este asociat cu infinitatea, cu dimineaţa, un început, o nouă stare; verdele este simbolul destinului, speranţei, bunăstării, echilibrului, renaşterii, fiind asociată cu natura care învie în fiecare primăvară, cu viaţa.

Tur Virtual

Cercetare Proiecte de Cercetare

„Cercetarea, colectarea, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural-istoric al țării" (2006-2008)

În anii 2006-2008, specialiștii muzeului au efectuat cercetări arheologice, au întreprins investigații documentare în arhive publice și arhive muzeale, în colecțiile muzeale din republică și de peste hotare conform temelor individuale de cercetare, în cadrul proiectului instituțional „Cercetarea, colectarea, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural-istoric al țării". Realizarea obiectivelor proiectului s-au concretizat prin rezultate cu o finalitate esențialmente culturală și științifică, inclusiv prin dezvoltarea continuu a patrimoniului muzeal, actul de cercetare în muzeu căpătând o nouă dimensiune prin finalizarea diverselor forme de valorificare a rezultatelor - rapoarte privind rezultatele săpăturilor arheologice, cataloage de colecții, culegeri de articole, monografii, articole publicate în diverse ediții științifice din țară și din străinătate.

Proiectul s-a finalizat prin mai multe rezultate cum ar fi :

elaborarea tematicii de idei a expoziției permanente „Istorie și civilizație";

analiza proceselor sociale, etno-demografice, economice și politice ale comunităților din secolele X-XIII de la est de Carpații Orientali;

determinarea tipologiei obiectelor de podoabă și vestimentație medievală descoperite pe teritoriul Moldovei;

precizarea impactului social, politic și ecleziastic asupra cărții tipărite în Basarabia epocii moderne;

elucidarea problemelor legate de influența burgheziei comerciale în dezvoltarea comerțului Basarabiei și rolul legislației comercial-vamale ruse în evoluția comerțului în Basarabia;

elaborarea criteriilor de valorificare și organizare a complexelor istorico-arhitecturale din Republica Moldova;

identificarea conceptelor muzeografice cu profil de istorie în contextul istoric în care au apărut, au evoluat și au fost instituționalizate pe parcursul secolelor XIX-XX în republică;