#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Expoziții

„Arta în mișcare: de la schiță la film regizat”

28 octombrie – 28 noiembrie 2025

Expoziția „Arta în mișcare: de la schiță la film regizat”, organizată cu prilejul Zilei mondiale a patrimoniului audiovizual, își propune să exploreze contribuția valoroasă a pictorilor scenografi care au activat încă de la deschiderea studioul Moldova-film, cum sunt Aurelia Roman și Stanislav Bulgakov.

Moldova-Film a devenit ca studio de film independent în 1952, fiind denumit „Studioul Moldovenesc de Actualități Documentare". Din 24 ianuarie 1957, odată cu reorganizarea și redenumirea acestui în Studioul de cronică și filme documentare „Moldova-Film, cinematografia a devenit în scurt timp un pilon cultural al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. În 1991, s-a reorganizat în Concernul de Stat "Moldova Film", apoi în 1994 în Studioul Cinematografic de Stat Moldova Film. Iar din 1999 și până în prezent, în urma reorganizării Studioului Cinematografic de Stat s-a format Societatea pe Acțiuni "Moldova Film". În decursul a patru decenii, studioul a produs filme artistice, documentare și de animație care au marcat generații întregi și au contribuit la formarea unei identități vizuale distincte în spațiul est-european.

În acest univers al imaginii în mișcare, scenografia joacă un rol esențial. Scenograful este artistul care dă formă lumii cinematografice - construiește decoruri, imaginează costume, creează atmosfera vizuală care susține povestea. Este un arhitect al emoției, un pictor al spațiului narativ.

Expoziția „Arta în mișcare: de la schiță la film regizat" valorifică patrimoniul scenografic aflat în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, aducând în prim-plan creația Aureliei Roman - pictor scenograf remarcabil, activă în cadrul studioului „Moldova-Film" între anii 1959-1987. Absolventă a Facultății de Artă de la VGIK Moscova, Aurelia Roman a contribuit la realizarea vizuală a peste douăzeci de filme, prin schițe de costume, decoruri și afișe cinematografice, multe dintre acestea fiind păstrate astăzi ca piese de patrimoniu muzeal.

Expoziția include și lucrări din colecția lui Stanislav Bulgakov - pictor-scenograf și Maestru Emerit al Artei din RSS Moldovenească. Colaborarea artistică dintre cei doi a marcat vizual identitatea cinematografiei moldovenești din a doua jumătate a secolului XX, contribuind la estetica filmelor precum „Poienile Roșii", „Omul merge după soare", „Riscul" sau „Serghei Lazo".

Prin această expoziție, publicul este invitat să descopere procesul artistic din spatele ecranului - de la prima linie trasată pe hârtie până la imaginea finală din film. Este o călătorie în culisele creației, o pledoarie pentru recunoașterea scenografiei ca formă de artă și parte integrantă a patrimoniului cultural național.

Vernisaj: 28 octombrie, ora 14:00, holul de la etajul 1 al Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

Expoziția „Arta în mișcare: de la schiță la film regizat" poate fi vizitată în perioada 28 octombrie - 28 noiembrie 2025, în pe holul de la etajul 1 Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, str. 31 August 1989 121 A.