#Exponatul Lunii

Circa treizeci de icoane din patrimoniul MNIM îl au ca protagonist pe Sfântul Ierarh și Făcătorul de minuni Nicolae. Reprezentând în mare parte icoana târzie, dintre acestea se remarcă câteva imagini timpurii, rare prin compoziția lor iconografică. În icoana „Sfântul Nicolae cu scene din viață", ierarhul este reprezentat bust, binecuvântând Evanghelia. Este încadrat de două medalioane rotunde care păstrează chipul Mântuitorului și cel al Maicii Domnului, care îi oferă Evanghelia și omoforul. Sf. Nicolae, mai timpuriu decât alți sfinți, a fost înfățișat cu scene din ciclul său hagiografic. Primele imagini din viața sfântului datează din secolul al XI-lea, reprezentate pe o icoană pliantă din mănăstirea Sf. Ecaterina din Sinai.

Icoana muzeală datează de la începutul secolului al XIX-lea, păstrând sipetul tradițional, specific icoanelor clasice. Douăsprezece casete oferă imagini din viața sfântului, dispuse de la stânga la dreapta: câte patru pe latura superioară și inferioară și câte două în registrele laterale, după cum urmează: Nașterea Sf. Nicolae (1), Botezul Sf. Nicolae (2), Miracolul vindecării femeii ciunge (3), Ucenicia tânărului Nicolae (4), Hirotonirea întru diacon (5), Hirotonirea întru episcop (6), Visul lui Constantin (7), Sf. Nicolae salvează trei voievozi de la execuţie (8), Miracolul salvării de la înec (9), Minunea salvării lui Vasile de la arabi (10), Adormirea Sf. Nicolae (11) și Transferarea moaștelor Sf. Nicolae în or. Bari (12).

Sfântul Ierarh Nicolae este sărbătorit de Biserica Ortodoxă de două ori pe an: la 6/19 decembrie, ziua nașterii sale, și la 9/22 mai, ziua în care moaștele sfântului au fost transferate de la Myra la Bari (1087). Dintre toți sfinții lumii creștine, chipul Sf. Nicolae este unul dintre cele mai populare, astfel încât chiar și o persoană fără experiență în domeniul iconografiei ar recunoaște cu ușurință imaginea sa.

Sf. Nicolae s-a născut în Imperiul Roman, la Patara, provincia Lichia, în perioada 260-280, sursele timpurii trecând cu vederea data exactă a nașterii. Provenea dintr-un neam avut, dar faima și luxul îi erau străine. S-a consacrat de timpuriu rugăciunii și studierii Sfintei Scripturi, deprinzând cu ușurință și alte discipline. Refuza petrecerile gălăgioase și discuțiile pustii, mergea regulat la biserică și stăruia asupra unei vieți feciorelnice. Mai târziu s-a consacrat slujirii pastorale, apărând cu perseverență credința creștină și pronunțându-se ferm împotriva ereziilor.

Grație grijii față de oameni și binefacerilor pe care le-a manifestat pretutindeni, a devenit foarte popular nu doar la Myra, ci și în împrejurimi. Harul Sfântului Duh, sălășluit în inima lui, s-a manifestat prin minunile săvârșite atât în timpul vieții, cât și după moarte, calificativul „Făcătorul de minuni" devenind un atribut indispensabil al numelui său. Sf. Nicolae s-a stins din viață în anii '30 ai secolului IV (circa 334-337), osemintele fiindu-i depuse în somptuosul cavou de marmură din catedrala episcopală în care a păstorit ani la rând. Aceasta a devenit, la scurt timp, un important centru de pelerinaj.

Sfânta Tradiție a păstrat cu acuratețe trăsăturile portretului sfântului, apariția sa pe icoane remarcându-se printr-o individualitate pronunțată. Arta bisericească a adunat multiple reprezentări iconografice - de la imaginea până la umăr la cea în plină statură. Diversitatea acestor reprezentări sugerează că iconografia finală a imaginii Sf. Nicolae nu era încă formată, constituindu-se abia prin secolele X-XI. Se spune că un rol important în venerarea Sf. Nicolae l-a jucat o icoană autentică din bazilica din Myra, executată în timpul vieții sfântului, menționată în surse scrise încă din secolul al XI-lea.

Icoanele cu ciclul hagiografic al Sfântului Nicolae au cunoscut o largă răspândire atât în arta bizantină, cât și în cea post-bizantină, confirmând importanța și popularitatea cultului său.

Tur Virtual

Expoziții

„Bestiarul lui Lem ilustrat de Mróz”

22 august - 26 septembrie 2022

Expoziția „Bestiarul lui Lem ilustrat de Mróz", realizată de prof. Janusz Górski de la Academia de Arte Frumoase din Gdańsk, pune în legătură ilustrații semnate de Daniel Mróz cu fragmente din proza lui Stanisław Lem, prezentându-le publicului larg prin intermediul imaginilor amplasate pe gardul Muzeului Național de Istorie a Moldovei (Strada 31 August 1989 121A, Chișinău), în perioada 22 august 2021 - 26 septembrie 2022.

Continuăm să-l sărbătorim pe Stanisław Lem (1921 - 2006), scriitor, filozof, futurolog, autor de cărți SF și unul dintre cei mai populari și apreciați autori polonezi din lume. Operele sale au fost traduse în 52 de limbi, într-un tiraj total de 41 de milioane de volume, creația sa fiind catalogată ca un fenomen la scară mondială, cu o mare influență, mai ales, în rândul tinerei generații de iubitori ai genului, prin introducerea în atenția cititorilor a unor teme noi, legate de apariția roboților auto-conștienți și a inteligenței artificiale, de avansul și realizările medicinii moderne, teme generatoare de dileme etice sau chiar legale. După debutul său ca poet în 1946, Lem finalizează, în 1949, romanul de inspirație autobiografică Edificiul nebuniei absolute, publicat abia în 1955. În 1951, apare primul său volum SF, Astronauții, gen în care va excela ulterior, anticipând concepte precum realitatea virtuală și nanotehnologia, care, la momentul respectiv, nu puteau fi integrate decât în domeniul literaturii științifico-fantastice. Dintre textele sale filozofice, reținem Dialogi (1957) și Summa Technologiae (1964), care abordează din perspectivă proprie efectele la nivel social ale dezvoltărilor cibernetice, dar și biologice.

Universul extraterestru este abordat în romanele Solaris (1961), a cărui ecranizare, premiată la Cannes în 1972, este semnată de regizorul rus Andrei Tarkovski, Glasul Domnului (1968) și Fiasko (1987). Renumele internațional îl datorează cu precădere seriei de povestiri umoristice, reunite sub titlul Ciberiada și publicate în 1965, care propune cititorului o lume mecanizată, populată de roboți. Având drept protagoniști doi roboți constructori cu puteri demiurgice, Trurl și Klapaucius, acest univers ce părea, la acel moment, fantastic, ireal, imposibil, poate fi azi catalogat drept manifestare anticipativă a unei viziuni paralele, probabile, chiar posibile.

Cele mai bune reprezentări ale personajelor lui Lem au fost create de Daniel Mróz, ilustrator și designer renumit din Cracovia. Fără a fi în mod necesar un adept al literaturii SF, Mróz a fost captivat de simțul umorului demonstrat de Stanisław Lem. Deși nu a ilustrat decât trei din scrierile lui Lem - Cartea roboților, Ciberiada și Motoare mortale -, pentru mulți fani ai genului textele lui Lem sunt inseparabile de desenele lui Mróz.

Creația lui Mróz este populată de extratereștri și roboți, ce amintesc de cinematografia și literatura SF, demoni și monștri din reprezentări medievale, personaje caricaturale, juxtapunând, ca într-o joacă, gravuri din enciclopedii din secolul al XIX-lea, fantezii suprarealiste, ilustrații din romanele lui Verne, scene din poveștile lui Poe, dar și din Biblie.

Vă invităm să vă îndreptați pașii pe Strada 31 August 1989 din Chișinău, acolo unde - pe gardul Muzeului Național de Istorie a Moldovei - vă propunem să zăboviți, pentru a pătrunde cu privirea în acest dialog artistic.

#Exponatul Lunii

Icoana „Sfântul Nicolae cu scene din viață”

„Bestiarul lui Lem ilustrat de Mróz”

22 august - 26 septembrie 2022

#Exponatul Lunii