EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Planta viţa de vie, răspândită în prezent practic pe întreg globul pământesc, îşi are începuturile în perioada geologică cretacee/cretaceous superioară, când pe Terra au apărut speciile Vitis Linn (era Mezozoică) şi, mai târziu, Vitis Vinifera L., ultima atribuindu-se deja la plantele agricole de cultură. Originea viţei de vie cultivate - Vitis vinifera L. - majoritatea cercetătorilor o leagă de specia sălbatică de pădure Vitis sylvestris Gmel. Lăstărişuri ale Vitis sylvestris Gmel se întâlnesc încă sporadic în crângurile din lunca Prutului şi ale Nistrului.

În perioada  Precucuteni III - Trypillia A (cca. 4750-4600 a. Chr.) s-a documentat fără dubii prezenţa seminţelor de struguri cultivați pe ceramica aşezării Ruseştii Noi I, stratul I, cuptorul A, constând dintr-o amprentă de semință pe un fragment de ceramică, având ciocul alungit de specie domesticită Vitis vinifera L. O altă amprentă de semință de Vitis vinifera L este documentată în așezarea Vărvăreuca VIII, asesizată pe un perete de vas pictat din etapa Cucuteni B - Trypillia CI (3800-3500/3300 a. Chr.). 
În luna octombrie, cu prilejul Zilei Naționale a Vinului, Muzeul Național de Istorie a Moldovei vă propune spre atenția dumneavoastră o relicvă unicat în sud-estul Europei. Exponatul provine din așezarea Brînzeni VIII ,,Sâiece", aparținând culturii Cucuteni-Trypillia și datată cu faza Cucuteni AB2 - Trypillia B2 (ca. 4050-3800 a. Chr.), localizată în satul Brânzeni, raionul Edineț. Situl este situat la 2 km sud-vest de localitate într-un triunghi format de confluența râuleților Racovăț, Drobiște și drumul local L36 Bădragii Vechi-Brînzeni. Amplasată pe un teren cu 25-30 metri deasupra văii. A fost descoperit în 1966 de arheologul Nicolaie Chetraru. Fiind investigată prin săpături arheologice în perioada 1978-1980 de către Vsevolod Marchevici. 
Piesa lunii octombrie este o amprenta de frunză de vie ce a fost descoperită în 1980, aceasta provine din groapa numărul 5, cercetată parțial, ce avea adâncimea maximă de 155 cm. Din același complex arheologic situat lângă locuința numărul 1 provin și mai multe semințe de viță de vie fapt menționat în raportul de săpătură. 
Amprenta de frunză de viță de vie apare pe o lipitură de lut grosier, ars, este zgurificată în urma arderii secundare, culoare roșiatică, având forma rectangulară neregulată, aplatizată. Suprafața exterioară denivelată, zgrunțuroasă. Suprafața amprentei este netezită, nervurile frunzei fiind foarte bine evidențiate. Având următoarele dimensiuni: diametrul lungime: 99 mm; lățime: 110 mm; grosimea: 28-31 mm, exponatul ne prezintă în toată splendoarea o amprentă autentică de frunză de viță de vie. Unii cercetătorii atribuie amprenta viței de vie domesticite Vitis vinifera L alții fiind mai sceptici o considera de specie sălbatică. Cu toate astea fiind descoperită într-un context arheologic foarte clar și bine documentat, împreună cu semințe de struguri lângă o locuință este o dovadă ce ne permite să afirmăm că vița de vie făcea parte din viața comunităților cucuteniene acum 6000 de ani în urmă. Odată cu aceste descoperiri putem afirma că procesul de domesticire și de creare a strugurilor de masă este în plin proces de dezvoltare. Diversitate formelor ceramice cucuteniene cât și pictura unora din ele ne sugerează fără dubii utilizarea lor ca recipiente pentru diverse lichide. Respectiv apariția vinului la comunitățile cucuteniene poate fi luată în discuție.

Tur Virtual


Expoziții

„Coifura militară în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei”

1 iunie 2020 – 20 martie 2022

Coifura (denumire generică a acoperămintelor pentru cap) constituie o piesă de rezistenţă a uniformei militare, dar şi un obiect de artă reprezentativă, cu semnificaţie istorică şi emoţională. Ea este păstrată în colecţiile muzeale în calitate de mărturie a trecutului, capabilă să prezinte istoria organizării armatelor europene, influenţele străine succesive, dar şi încercările de stabilire a tradiţiilor naţionale.

Colecţia de coifură a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, constituită în a doua jumătate a secolului al XX-lea prin donaţii şi descoperiri fortuite, include peste 300 de piese din cele mai vechi timpuri până în prezent, oferind o imagine asupra evoluţiei acestui element de costum militar pe plan european. Colecţia conţine toate tipurile de acoperăminte pentru cap, o parte dintre care au aparţinut unor personalităţi militare.

Expoziţia „Coifura militară în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei" aduce în faţa publicului cele mai reprezentative acoperăminte pentru cap - peste 200 de piese -, care provin din Imperiul Rus, Imperiul Otoman, Prusia, Austro-Ungaria, Franţa, Italia, România, Germania, URSS, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria şi Republica Moldova. Expunerea este făcută în ordine evolutivă, din sec. IV a. Chr. până în zilele noastre, din punctul de vedere al tipului de acoperământ de cap. Piesele înglobate în expoziţie reprezintă cóifuri, căşti, chivere, ceacăie, capele, bonete, fesuri, pălării, berete, chipiuri, şepci, căciuli etc., de diferite ţinute - de campanie, de stradă şi de gală.

Expoziţia îşi propune să evidenţieze principalele schimbări uniformistice survenite în decursul timpului ca urmare a dezvoltării şi perfecţionării instituţiei militare. Etapele de evoluţie a acoperământului de cap, legate de anumite momente ale organizării armatei, reflectă caracterele epocii, trecând de la modelele complicate, cu anexe somptuoase de ceremonie, la cele simple, adaptate războiului modern, când eficienţa armelor de foc sporeşte. Astfel, coifura din expoziţie evoluează cromatic, de la nuanţele vii (roşu, galben, albastru-deschis) la culorile închise, în special ale camuflajului.

Cele mai vechi obiecte din cadrul expoziţiei sunt două cóifuri, unul de tip frigian, datat cu cea de-a doua jumătate a secolului al IV-lea a. Chr. şi descoperit în 1958 la Olăneşti, raionul Ştefan Vodă, într-un tezaur, şi altul din secolul al XIV-lea, găsit la Orheiul Vechi. Cele mai recente piese de coifură aparţin Armatei Naţionale a Republicii Moldova - şapcă, chipiu, căciulă, model 1992 şi 1995.

Dintre piesele expuse se remarcă: şapca de grenadier (Prusia, 1740-1785), chivăra de husar (Imperiul Rus, sec. XVIII), casca de general al infanteriei de gardă (Imperiul Rus, 1855), fesul militar (Imperiul Otoman, sf. sec. XIX), capela (Franţa, 1914-1918), casca Adrian (Franţa, 1915), chipiul de sublocotenent (România, 1930).

Expoziţia este completată cu accesorii de coifură - panaş, pompon, egretă, însemne de armă, furajeră - , precum şi cu elemente de echipament: epoleţi, cartuşiere, banduliere, centiroane, porthartă, cravaşă, mască şi ochelari de protecţie, dragon pentru sabie, toc de pistol etc.

De asemenea, sunt prezentate câteva specimene de uniforme: de general şi de trompet de ulani (Imperiul Rus, 1855), de husar (Imperiul Rus, 1855), de locotenent-colonel de roşiori (România, 1934), de general-maior de artilerie (URSS, 1945), de marinar (Polonia, anii '70 ai sec. XX), de militar (Republica Moldova, 1992).

Discursul expoziţional este complinit cu peste 30 de imagini ce reflectă evoluţia uniformei militare în ţările europene timp de trei secole (sursa: „Enciclopedia costumului militar" de I. Golyjenkov şi B. Stepanov, Moscova, 2001).

Toate piesele incluse în expoziţia „Coifura militară în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei" contribuie la reconstituirea, peste timp, a fenomenului militar european.


 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Planta viţa de vie, răspândită în prezent practic pe întreg globul pământesc, îşi are începuturile în perioada geologică cretacee/cretaceous superioară, când pe Terra au apărut speciile Vitis Linn (era Mezozoică) şi, mai târziu, Vitis Vinifera L., ultima atribuindu-se deja la plantele agricole de cultură. Originea viţei de vie cultivate - Vitis vinifera L. - majoritatea cercetătorilor o leagă de specia sălbatică de pădure Vitis sylvestris Gmel...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC