EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Amforele sunt vase masive ce provin din lumea antică greacă, executate la roata olarului, în care negustorii greci, în procesul comerțului lor cu alte teritorii și popoare, transportau, în special, vin grecesc, ulei de măsline, măsline sărate, vopsele, nuci etc. Forma amforei comerciale grecești, în opinia unor cercetători, amintește vag silueta feminină, având, probabil, la început, un caracter sacral. Printre trăsăturile principale ale amforelor se numără și proporțiile metrice bine gândite. Amfora plină, așezată în poziție orizontală, se sprijinea pe corp și pe piciorul alungit în așa fel, încât partea superioară a vasului și gâtul înalt să fie permanent ridicate oblic, ca să nu se verse lichidul. Forma ascuțită a piciorului necesita o fixare deosebită, fie pe suporturi speciale, fie partea inferioară a corpului era îngropată în pământ sau nisip. Cavitatea interioară, adâncă, a piciorului nu permitea lichidului din vas sa se tulbure în procesul transportării, sedimentele rămânând stocate în interiorul piciorului.

Printre zecile de orașe-state din Grecia antică, ce practicau comerțul cu populațiile locale din regiunea Mării Negre (Pontul Euxin), se află și orașul Mende ( Μένδη), situat pe brațul Kassandra (Κασσάνδρας) al peninsulei Calcidice (Halkidiki - Χαλκιδική). Se consideră că fondarea orașului Mende a avut loc in sec. VIII a. Chr. Principalul articol al comerțului acestui poleis grecesc era vinul, considerat de o calitate superioară și indicat chiar de Hippokrates ca medicament în tratarea unor boli. Începând cu sec. VI a. Chr., orașul Mende cunoaște un avânt economic, în special în regiunea circumpontică, iar în sec. V-IV a. Chr. vinul mendiot își face apariția, tot mai des, pe piețele locale din această regiune.

Chiar și unele triburi barbare, conform tradiției grecești, foloseau deseori amforele cu vin în procesul funerar, când erau depuse, drept ofrandă, în morminte, alături de alte obiecte, care fie erau aduse ofrandă zeilor, fie aveau menirea sa-l slujească pe defunct în viața de apoi.

Un astfel de complex funerar a fost descoperit de către arheologul Nicolae Chetraru în 1987 - tumulul scitic nr.45 de la Dubăsari. Defunctul a fost incinerat, iar în mormânt au fost depuse trei amfore și un cazan mare de bronz. Printre amfore (toate aparținând centrelor grecești vinicole) era și una de Mende, laolaltă cu altele două de Chios. Întrucât vinurile de Mende și Chios erau considerate vinuri scumpe, după cum și cazanul de bronz, prezența lor în acest tumul era un indiciu al unei poziții financiare și sociale privilegiate a celui incinerat aici.

Amfora de Mende din mormântul 1 al tumulului 45 de la Dubăsari este, la moment, unicul vas întregibil din acest centru de pe teritoriul Rep. Moldova, cu toate că fragmente de amfore mendiote au mai fost descoperite și în alte situri arheologice din țară.

Vasul este confecționat dintr-o pastă gălbuie-maronie, cu nisip mășcat și multe particule de mică. Amfora are următoarele dimensiuni de bază: înălțimea - 740 mm, adâncimea - 610 mm, diametrul maxim - 390 mm.

Tur Virtual


Expoziții

„Dacia. Ultima frontieră a romanității”

Muzeului Național de Istorie a României

27 octombrie 2022 – martie 2023

Expoziția „Dacia. Ultima frontieră a romanității" are la bază conceptul expozițional materializat într-un proiect de mare succes, „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane", realizat, în anul 2021, la prestigiosul Muzeu Național de Arheologie din Madrid. Aceasta este cea mai mare expoziție sintetică dedicată civilizației geților și dacilor, a celei romane , precum și a celor ale primilor migratori în acest spațiu, organizată în ultimii 25 de ani, printr-un efort a 45 de instituții muzeale din România și Republica Moldova, proiect coordonat de Muzeul Național de Istorie a României.

Proiectul expozițional a fost conceput și coordonat de Muzeul Național de Istorie a României, sub egida Ministerului Culturii, realizat în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei - Chișinău, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei - Cluj Napoca, Complexul Muzeal Național Moldova - Iași, Complexul Muzeal Național Neamț - Piatra Neamț, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu" - Bacău, Complexul Muzeal Bistrița Năsăud - Bistrița, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească" - Târgoviște, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan" - București, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Simion Gavrilă" - Tulcea, Muzeul Brăilei „Regele Carol I" - Brăila, Muzeul Civilizației Dacice și Romane - Deva, Muzeul Civilizației Gumelnița - Oltenița, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova - Ploiești, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș - Baia Mare, Muzeul Național al Unirii - Alba Iulia, Muzeul Județean de Istorie „Paul Păltânea" - Galați, Muzeul Județean Argeș - Pitești, Muzeul Județean Botoșani, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu" - Târgu Jiu, Muzeul Județean Ialomița - Slobozia, Muzeul Județean Mureș - Târgu Mureș, Muzeul Județean Olt - Slatina, Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Județean Teleorman - Alexandria, Muzeul Județean Vâlcea „Aurelian Sacerdoțeanu" - Râmnicu Vâlcea, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare" - Vaslui, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Municipiului București, Muzeul Municipal Carei, Muzeul Național al Banatului - Timișoara, Muzeul Național al Bucovinei - Suceava, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie - Constanța, Muzeul Olteniei - Craiova, Muzeul Regiunii Porților de Fier - Drobeta-Turnu Severin, Muzeul Romanațiului - Caracal, Muzeul Țării Crișurilor - Oradea, Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat" - Făgăraș, Muzeul „Vasile Pârvan" - Bârlad, Muzeul de Istorie „Teodor Cincu" - Tecuci, Muzeul de Istorie Turda, Muzeul de Istorie Roman, și Muzeul de Istorie „Petre Voivozeanu" - Roșiori de Vede. Aceasta este realizată cu sprijinul Fundației „Prietenii Muzeului de Istorie a României".

Expozitia este structurată cronologic pe șase teme generice:

- Etapa finală a primei epoci a fierului și conexiunile localnicilor cu lumea sciticăꓽ sunt prezentate piese de ceramică, arme și podoabe, specifice culturilor hallstattiene târzii;
- Terra Dacorumꓽ este dedicată civilizațiilor antice care s-au dezvoltat pe teritoriul României în cea de-a doua epocă a fierului - La Tène. Rolul central îi revine civilizației dezvoltate de geto-daci, în spațiul definit de țărmul vestic al Mării Negre, bazinul Carpatic și fluviul Dunărea;
- Pax Romanaꓽ își propune să ofere vizitatorului o imagine sintetică a modului de viață roman în spațiul provinciilor Dacia și Moesia Inferior, cu sublinierea aspectelor particulare, specifice zonei;
- La porțile Imperiuluiꓽ este dedicată comunităților din spațiul locuit anterior de geto-daci, transformărilor pe care acestea le suferă în contextul noilor realități generate de prezența imperiului și de conviețuirea dacilor liberi cu triburile germanice și sarmatice așezate aici în primele trei secole ale erei creștine;
- Construind Terra Christianaꓽ perioada secolelor IV - VII p. Chr. este caracterizată de trei jaloane istorice determinante pentru acest spațiu: retragerea armatei și a administrației din Provincia Dacia, pătrunderea creștinismului și marile migrații;
- „Barbarii" și Imperiul - Transformarea lumii romane - cotidian și conflictꓽ răsfoind scrierile Antichităţii Târzii despre Dacia se conturează percepţia Dunării ca o frontieră politică şi simbolică, unul dintre principalele repere ale iniţiativelor politice ale Imperiului sau ale unor populații în migrație. În același timp, în cursul secolelor IV-VII, spațiul de la nordul Dunării de Jos a fost și o zonă a continuității civilizației romane provinciale și de sinteză culturală a moștenirii acesteia cu culturile diferitelor populații migratoare germanice, iraniene, slave sau de sorginte central asiatică.

Din colecția Muzeului Național de Istorie a României vor fi prezentate următoarele piese: coiful de aur de la Coțofenești, tezaurele getice de la Stâncești, Agighiol, Peretu, tezaurul princiar getic de la Cucuteni-Băiceni, inventarul mormântului unei căpetenii getice de la Popești, tezaurele de argint dacice de la Sâncrăieni, Herăstrău, Senereuș, Vedea, două tezaure necunoscute din S-V României, inscripții menționând regii daci Tiamarkos, Burebista și Decebal, portrete imperiale ale lui Traian, Antoninus Pius, Marcus Aurelius, Traianus Decius, tezaure sarmatice din județul Buzău și Smârdan, tezaurele de la Pietroasele, Apahida și Histria (din epoca migrațiilor).

Din colecțiile muzeelor partenere enumerăm: tezaure datând din epoca migrațiilor descoperite în mormintele unor principese, la Cluj-Polus și Turda (din patrimoniul Muzeului Național al Transilvaniei și Muzeul de Istorie Turda), depozitul de arme și obiecte de bronz grecești de la Olănești, precum și piese de aur din mormintele unei principese sarmate de la Mocra, Republica Moldova, din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei din Chișinău, vase din ceramică, arme, unelte și podoabe din metale comune care ilustrează evoluția civilizațiilor care s-au succedat în spațiul de la nord de Dunăre în perioada cuprinsă între sec. VII î.e.n. și sfârșitul sec. VII d. Hr.

Vă invităm într-o călătorie de peste 1400 de ani, în timp, în spațiu, în universul în care au evoluat strămoșii geto-dacilor spre ceea ce izvoarele antice vor numi geți și daci, civilizația dezvoltată de aceștia până la cucerirea și transformarea unei părți a Daciei în provincie romană, integrarea acestui spațiu în lumea romană, supraviețuirea civilizației romane provinciale după părăsirea Daciei de către armata și administratia romană și convietuirea localnicilor cu populațiile migratoare. Firul călăuzitor al expoziției este acela al împletirii și influențării reciproce a civilizațiilor, al transformărilor profunde, al frământărilor de creație și adaptare ce au ca finalitate crearea unei identități culturale, pe un traseu temporal care durează de la sfârșitul primei epoci a fierului până la zorii actualei civilizației europene, într-un spațiu perceput de contemporanii frământatului mileniu întunecat al migrațiilor, ca "Ultima frontieră a romanității", locul unde temelia lingvistică pusă de limba latină și numele romanilor au supraviețuit, în ciuda tuturor vicisitudinilor, până azi.

Expoziția va fi deschisă până în luna martie a anului 2023 și va putea fi vizitată de miercuri până duminică.


 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
9 – 30 noiembrie 2022
 
12 octombrie – 30 noiembrie 2022
 
18 mai 2022 – 31 decembrie 2022
 
Peste 2500 de piese din metale prețioase de o deosebită valoare istorică, artistică și simbolică
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Amforele sunt vase masive ce provin din lumea antică greacă, executate la roata olarului, în care negustorii greci, în procesul comerțului lor cu alte teritorii și popoare, transportau, în special, vin grecesc, ulei de măsline, măsline sărate, vopsele, nuci etc. Forma amforei comerciale grecești, în opinia unor cercetători, amintește vag silueta feminină, având, probabil, la început, un caracter sacral. Printre trăsăturile principale ale amforelor se numără și proporțiile metrice bine gândite...

Citeşte mai multe >>

































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC