EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani. Aceste credințe s-au păstrat în obiceiurile de iarnă, precum colindatul, Plugușorul sau jocurile cu măști, unde clopotele și zurgălăii erau nelipsiți.

Odată cu răspândirea creștinismului, sunetul clopotului a căpătat o semnificație religioasă profundă, devenind vestitor al sărbătorilor mari și simbol al Nașterii Domnului. Totuși, clopoțeii mici nu erau încă folosiți ca decorațiuni, ci mai ales ca obiecte funcționale sau rituale.

Primul brad împodobit cu prilejul sărbătorilor de Crăciun a fost cel de la palatul principelui Carol I de Hohenzollern, după sosirea sa în Principatele Române, în anul 1866. Din acel moment, tradiția s-a statornicit, iar în noaptea de Crăciun, prinții și prințesele invitate la palat participau la împodobirea bradului. Printre ornamentele folosite se numărau și clopoțeii metalici, care simbolizau bucuria, vestea cea bună și protecția divină asupra casei.

În secolul al XX-lea, clopoțeii de Crăciun se răspândesc în toate provinciile românești și devin un simbol vizual al sărbătorii, prezent atât în decorațiuni, cât și în colinde. Chiar și în perioadele în care expresia religioasă a fost restricționată, clopoțeii au rămas în casele oamenilor ca semn al bucuriei și al continuității tradiției. Astăzi, ei păstrează această dublă semnificație: ecoul unor credințe străvechi și, totodată, vestea Nașterii lui Hristos, devenind un simbol al speranței, al luminii și al legăturii dintre trecut și prezent.

Aceste piese cu clinchete sonore fac parte dintr-o colecție generoasă de patrimoniu al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, întrunind peste 200 de bunuri culturale. O contribuție substanțială la completarea acestei colecții de clopoței decorativi a adus-o Dorina Raischi, învățătoare la școala nr. 94 din or. Chișinău, care a donat muzeului 174 de clopoței, dintre care circa 30 de piese sunt cu tematica sărbătorilor de iarnă. Aceștia fiind confecționați din ceramică, porțelan, sticlă, metal, au fost aduși de pe diferite meridiane ale lumii, unde redau o imagine sumară despre cultura universală a clopoțeilor. Ei dau o nota festiva casei noastre si chiar unui cadou, sunt parte integranta a sărbătorilor de iarna si este greu sa ne imaginam Crăciunul fără clinchetul lor vesel.

Tur Virtual


Expoziții

„Epoca lui Ștefan cel Mare reflectată prin patrimoniul muzeal de pe ambele maluri ale Prutului”

7 - 21 noiembrie 2023

Voievodul Ștefan cel Mare al Țării Moldovei ocupă un loc de cinste în istoria lumii, nu numai pentru excelentele sale calități de om de stat, diplomat și conducător militar, dar și pentru fervoarea cu care a apărat Creștinătatea. El a înţeles atunci că adevărata putere a Moldovei nu este dată de întinderea pământului şi nici de abundenţa resurselor sale, ci de munca, principiile morale şi seriozitatea cu care un popor îşi croieşte destinul său. Astfel, a reușit să facă din țara sa o importantă putere statală în zona de sud-est a Europei medievale. De aceea, epoca lui Ștefan cel Mare (1457-1504) a reprezentat cea mai rodnică perioadă din existența statului medieval moldav, cu o dezvoltare politică, economică, socială și cultural-artistică fără precedent pe ambele maluri ale Prutului.

Totodată, Ștefan cel Mare a aplicat cu strictețe principiul clar care arată că „dacă nu ştii să construieşti, nu dărâma!", iar opera sa concretă de vrednicie, înțelepciune, vitejie și de genială clarviziune a demonstrat pe deplin acest lucru. A fost o operă neasemuită şi extrem de benefică pentru Ţara Moldovei. Marele domn a acordat întotdeauna o atenţie cuvenită dezvoltării negoţului, meşteşugurilor şi bunăstării poporului său şi a fost un adevărat „ziditor de ţară". El a construit cetăţi şi curţi domneşti de la Hotin, Soroca, Orhei până la Cetatea Albă şi Chilia, de la Suceava, Botoșani, Iași până la Neamţ, Roman şi Bacău, de la Iaşi şi Vaslui până la Bârlad și Berheci, dar - mai ales - a ctitorit minunata salbă de biserici și mănăstiri, acele adevărate „candele aprinse şi lumini de veghe și tărie sufletească" de la Voroneț, Humor, Putna, Suceava, Popăuți-Botoșani, Pătrăuți, Bălinești, Arbore, Căpriana, Neamț, Războieni, Bacău, Borzești, Trotuș, Iași, Hârlău, Dobrovăț, Vaslui, Huși și Bârlad. Astfel, într-o epocă de sinteze creatoare, arta şi cultura ştefaniană au îmbinat înţelepciunea cuvântului cu frumuseţea imaginii. O artă calmă şi luminoasă, deopotrivă, în care credinţa ortodoxă şi viaţa specific medievală s-au îngemănat. Frumusețea artei epocii lui Ştefan se reprezintă și acum pe sine, simplu şi măreţ, tronând misterios peste timp.

În acest larg context, Muzeul Județean ,,Ștefan cel Mare" Vaslui - în cadrul Proiectului ,,Ștefan cel Mare - istorie comună, patrimoniu comun, Soroca-Vaslui" și având ca parteneri Consiliul Raional Soroca și Consiliul Județean Vaslui - organizează împreună cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chișinău o expoziție tematică itinerantă care cuprinde obiecte-replici ale patrimoniului ștefanian pe care îl deține.

Deşi astăzi mai sunt puţine obiecte care să fie legate direct de persoana lui Ştefan-Vodă şi a familiei sale, evenimentul expozițional încearcă să recompună atmosfera epocii lui Ștefan cel Mare și a moștenirii sale culturale. Expoziția reflectă o înfloritoare cultură materială și spirituală a Țării Moldovei din acea perioadă, în special prin etalarea unor replici de arme și obiecte de luptă, cahle, discuri ornamentale, piese de cult, obiecte din ceramică ornamentală și de uz casnic, precum și obiecte și unelte meșteșugărești din lemn și fier, la care se adaugă și replici ale unor piese de cavalerie și de harnașament specifice epocii ștefaniene (marea majoritate provenind de la Biserica și Curtea Domnească din Vaslui). Nu lipsesc obiectele populare meșteșugărești, emblemele Țării Moldovei (steaguri, stemă), paftalele sau chiar instrumente muzicale (fluiere și cavale), iar la loc de cinste se află expusă și macheta Cetății Soroca.

În fine, necesitatea organizării acestui eveniment expozițional a venit din lipsa unei strategii de conștientizare a potențialilor iubitori de cultură și turiști cu privire la patrimoniul cultural-istoric și turistic legat de epoca lui Ștefan cel Mare atât în România, cât și în Republica Moldova.

Această expoziție tematică itinerantă are drept obiectiv organizarea la nivel național și internațional a unui eveniment cultural și științific care să dezvolte noi audiențe și să promoveze educația pentru protecția patrimoniului cultural și istoric din perioada lui Ștefan cel Mare, precum și să sensibilizeze publicul cu privire la valoarea incontestabilă a acelei epoci. Evenimentul va contribui la dezvoltarea unei rețele de turism în Republica Moldova (CHIȘINĂU și Raionul SOROCA) și România (Județul VASLUI), prin creșterea atractivității față de patrimoniul istoric legat de epoca lui Ștefan cel Mare și a obiectivelor cultural-turistice în zonele de interes ale proiectului, prin evidențierea personalității și a faptelor istorice ale acestui mare voievod al Țării Moldovei, în vederea creșterii gradului de conștientizare a potențialilor turiști din zona eligibilă a Programului, răspunzând astfel la atingerea obiectivului general al proiectului.


 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC