#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.

Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.

Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.

Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.

În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

Expoziții

„Epoca lui Ștefan cel Mare reflectată prin patrimoniul muzeal de pe ambele maluri ale Prutului”

7 - 21 noiembrie 2023

Voievodul Ștefan cel Mare al Țării Moldovei ocupă un loc de cinste în istoria lumii, nu numai pentru excelentele sale calități de om de stat, diplomat și conducător militar, dar și pentru fervoarea cu care a apărat Creștinătatea. El a înţeles atunci că adevărata putere a Moldovei nu este dată de întinderea pământului şi nici de abundenţa resurselor sale, ci de munca, principiile morale şi seriozitatea cu care un popor îşi croieşte destinul său. Astfel, a reușit să facă din țara sa o importantă putere statală în zona de sud-est a Europei medievale. De aceea, epoca lui Ștefan cel Mare (1457-1504) a reprezentat cea mai rodnică perioadă din existența statului medieval moldav, cu o dezvoltare politică, economică, socială și cultural-artistică fără precedent pe ambele maluri ale Prutului.

Totodată, Ștefan cel Mare a aplicat cu strictețe principiul clar care arată că „dacă nu ştii să construieşti, nu dărâma!", iar opera sa concretă de vrednicie, înțelepciune, vitejie și de genială clarviziune a demonstrat pe deplin acest lucru. A fost o operă neasemuită şi extrem de benefică pentru Ţara Moldovei. Marele domn a acordat întotdeauna o atenţie cuvenită dezvoltării negoţului, meşteşugurilor şi bunăstării poporului său şi a fost un adevărat „ziditor de ţară". El a construit cetăţi şi curţi domneşti de la Hotin, Soroca, Orhei până la Cetatea Albă şi Chilia, de la Suceava, Botoșani, Iași până la Neamţ, Roman şi Bacău, de la Iaşi şi Vaslui până la Bârlad și Berheci, dar - mai ales - a ctitorit minunata salbă de biserici și mănăstiri, acele adevărate „candele aprinse şi lumini de veghe și tărie sufletească" de la Voroneț, Humor, Putna, Suceava, Popăuți-Botoșani, Pătrăuți, Bălinești, Arbore, Căpriana, Neamț, Războieni, Bacău, Borzești, Trotuș, Iași, Hârlău, Dobrovăț, Vaslui, Huși și Bârlad. Astfel, într-o epocă de sinteze creatoare, arta şi cultura ştefaniană au îmbinat înţelepciunea cuvântului cu frumuseţea imaginii. O artă calmă şi luminoasă, deopotrivă, în care credinţa ortodoxă şi viaţa specific medievală s-au îngemănat. Frumusețea artei epocii lui Ştefan se reprezintă și acum pe sine, simplu şi măreţ, tronând misterios peste timp.

În acest larg context, Muzeul Județean ,,Ștefan cel Mare" Vaslui - în cadrul Proiectului ,,Ștefan cel Mare - istorie comună, patrimoniu comun, Soroca-Vaslui" și având ca parteneri Consiliul Raional Soroca și Consiliul Județean Vaslui - organizează împreună cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chișinău o expoziție tematică itinerantă care cuprinde obiecte-replici ale patrimoniului ștefanian pe care îl deține.

Deşi astăzi mai sunt puţine obiecte care să fie legate direct de persoana lui Ştefan-Vodă şi a familiei sale, evenimentul expozițional încearcă să recompună atmosfera epocii lui Ștefan cel Mare și a moștenirii sale culturale. Expoziția reflectă o înfloritoare cultură materială și spirituală a Țării Moldovei din acea perioadă, în special prin etalarea unor replici de arme și obiecte de luptă, cahle, discuri ornamentale, piese de cult, obiecte din ceramică ornamentală și de uz casnic, precum și obiecte și unelte meșteșugărești din lemn și fier, la care se adaugă și replici ale unor piese de cavalerie și de harnașament specifice epocii ștefaniene (marea majoritate provenind de la Biserica și Curtea Domnească din Vaslui). Nu lipsesc obiectele populare meșteșugărești, emblemele Țării Moldovei (steaguri, stemă), paftalele sau chiar instrumente muzicale (fluiere și cavale), iar la loc de cinste se află expusă și macheta Cetății Soroca.

În fine, necesitatea organizării acestui eveniment expozițional a venit din lipsa unei strategii de conștientizare a potențialilor iubitori de cultură și turiști cu privire la patrimoniul cultural-istoric și turistic legat de epoca lui Ștefan cel Mare atât în România, cât și în Republica Moldova.

Această expoziție tematică itinerantă are drept obiectiv organizarea la nivel național și internațional a unui eveniment cultural și științific care să dezvolte noi audiențe și să promoveze educația pentru protecția patrimoniului cultural și istoric din perioada lui Ștefan cel Mare, precum și să sensibilizeze publicul cu privire la valoarea incontestabilă a acelei epoci. Evenimentul va contribui la dezvoltarea unei rețele de turism în Republica Moldova (CHIȘINĂU și Raionul SOROCA) și România (Județul VASLUI), prin creșterea atractivității față de patrimoniul istoric legat de epoca lui Ștefan cel Mare și a obiectivelor cultural-turistice în zonele de interes ale proiectului, prin evidențierea personalității și a faptelor istorice ale acestui mare voievod al Țării Moldovei, în vederea creșterii gradului de conștientizare a potențialilor turiști din zona eligibilă a Programului, răspunzând astfel la atingerea obiectivului general al proiectului.