#Exponatul Lunii

Evanghelia este o carte de cult fundamentală a Bisericii Ortodoxe ce însumează cele patru mărturii apostolice despre Fiul lui Dumnezeu de la Matei, Marcu, Luca și Ioan, "inspirați de același Duh Sfânt, unicul și adevăratul autor al Evangheliei". Evanghelia sau Vestea bună, mărturisind despre Slava lui Hristos, face trimitere la întreaga învățătură a Mântuitorului și la faptele Sale, cele patru Evanghelii, reprezentând cei patru piloni apărători ai Bisericii.
Fericitul Ieronim (340-420), autorul primei traduceri integrale a Sfintei Scripturi în limba latină, a atribuit celor patru apostoli câte una dintre ființele care apar în viziunea profetului Iezechiel (1:5). Astfel, Sfântul Evanghelist Matei, cel dintâi care a menționat despre Nașterea Domnului este însoțit în imagini de îngerul care a binevestit miracolul, Sfântului Evanghelist Marcu, asemănat cu Sfântul Ioan Botezătorul, "glasul celui care striga în pustie", i s-a atribuit leul. Sfântul Evanghelist Luca, cel care îl menționează la începutul Evangheliei sale pe preotul Zaharia, este personificat cu taurul înaripat, făcându-se trimitere la jertfa taurului, adusă de înaltul prelat, Sfântul Evanghelist Ioan pentru înalta sa gândire teologică, fiind asociat cu vulturul.
Evanghelia de altar, editată la 1890, în tipografia Lavrei Pecerska din Kiev, pe lângă cele patru Evanghelii canonice, conține și alte texte liturgice - citiri de la Vecernie, de la Sfânta Liturghie, Molitve, slujbe.
Este o Evanghelie mare cu dimensiunile 37x48 cm, legată în carton și piele, ferecătura din metal galben fiind prevăzută cu două încuietori metalice, muchiile aurite. Pe coperta, gravată cu ornamentații vegetale și geometrice, sunt aplicate cinci iconițe de formă oval-verticală, realizate în email policrom. În centru se distinge scena "Învierea Domnului", în colțurile registrului superior - chipurile Sfinților Evangheliști Matei și Ioan, în cel inferior - Sfinții Evangheliști Luca și Marcu. Evanghelia imprimată în culorile roșu și negru conține 428 de file, textul fiind decorat cu diverse ornamente tipografice: vignete, inițiale, gravuri, frontispicii etc. Numerotarea lucrării este realizată pe file, numărul de ordine atestându-se în dreapta filei, în zona superioară.
Evanghelia lui Matei este tipărită pe paginile 1-105, pagina inițială fiind însoțită de scena Nașterii Domnului, Evanghelia lui Marcu continuă la paginile 104-168, și scena reprezentativă - Botezul Domnului, Evanghelia după Luca cuprinde paginile 172-273, pagina de început purtând scena Bunei Vestiri, Evanghelia după Ioan este inclusă între paginile 280-358, scena evocativă fiind Răstignirea Domnului.

Tipografia Lavrei Pecerska, menționată în colofon, are rădăcini îndelungate - fondată, potrivit tradiției, de Arhimandritul Elisei Pletenetsky în 1615 - deși perioadele exacte ale primelor tipărituri rămân discutabile. Exemplarul a intrat în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei (FB-23062-35) achiziționat în 1982, a fost transferat în colecțiile MNIM în 1996 din patrimoniul Muzeului de Istorie a Religiei.

Tur Virtual

Expoziții

„Imaginea femeii în afişul sovietic”

August - Noiembrie 2020

Primele afişe sovietice au fost cele din anul 1917, din timpul loviturii de stat bolşevice din Rusia, servind ca mijloc de comunicare în masă, folosit la maximum, în scopul argumentării dictaturii bolşevice. Puterea sovietică a văzut în afiş un instrument eficient pentru mobilizarea maselor care nu ştiau să scrie şi să citească. Astăzi, privind aceste afişe, este uşor să ne imaginăm că producţia de afişe în Uniunea Sovietică era extrem de intensă. Au fost create sute de titluri de afişe şi imprimate în zeci sau chiar sute de mii de exemplare, etalate peste tot: în mediul urban, rural, în fabrici şi uzine, în colhozuri, şcoli, spitale etc. Procesul de creare a afişelor era unul foarte complicat şi includea efortul unui număr mare de pictori, scriitori, poeţi, jurnalişti.

Expoziţia „Imaginea femeii în afişul sovietic" este rezultatul cercetării şi valorificării colecţiei de afişe sovietice (circa 3000 de unităţi) din Patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. Constituită din donaţii şi achiziţii pe parcursul mai multor decenii ale secolului XX, colecţia reprezintă femeia implicată în diverse activităţi de construire a societăţii sovietice. Cronologic, expoziţia include perioada anilor 1920-1985. Cel mai vechi afiş datează din anul 1920 şi reflectă, sugestiv, statutul femeii după revoluţia bolşevică din 1917. Prin intermediul celor 50 de afişe expuse, propunem publicului vizitator o privire de ansamblu asupra imaginii femeii în afişul sovietic. Aceste piese - cu valoare documentară, istorică şi artistică - au fost şi un mijloc eficient de propagandă, fiind o mărturie a trecutului şi reflectând o scurtă trecere în revistă a proceselor şi evenimentelor care au avut loc în societatea sovietică.

Variat prin mesaj, format şi design, divers din punct de vedere tematic, afișul din expoziţie a fost structurat în câteva compartimente: femeia după revoluţia bolşevică din 1917, egalată în drepturi cu bărbaţii, rolul femeii în procesul de colectivizare, femeia pe front şi în spatele frontului, contribuţia femeii în restabilirea economiei naţionale (la strung, în mină, pe tractor), femeia-mamă, femeia în diverse profesii, femeia în lupta pentru pace, femeia şi sportul etc. Important prin mesaj şi valoros prin design este afişul cu imaginea femeii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, exploatat la maximum în timpul mobilizărilor pe front, la recrutarea civililor şi angajarea lor în industria de război. Expresiv, colorat într-un stil strident este afişul cu imaginea femeii implicată în muncile agricole, folosit intens pentru amplificarea mesajului. Un rol aparte îl au afişele cu chipul femeii-mamă, cu texte concise şi imagini sugestive, reprezentând portretul femeii noi care, de cele mai multe ori, este îndemnată să renunţe la gospodărie şi să participe la munci şi activităţi sociale. Sunt uşor de contemplat şi afişele cu imaginea femeii în restabilirea economiei naţionale, în practicarea sportului etc. La crearea acestui gen de afişe şi-au adus contribuţia renumiţi pictori din URSS, inclusiv din RSSM: N. Koreţki, A. Bubnov, N. Vatolina, I. Bogdesco, G. Dimitriu, O. Cojocaru, I. Taburţă ş.a

Expoziţia demonstrează, o dată în plus, că afişul sovietic, din punct de vedere al impactului, a fost unul din cele mai eficiente instrumente de propagandă a ideologiei şi politicii de stat.

Curator: Vera Stăvilă.

#Exponatul Lunii

Evanghelie de altar (1890)

„Imaginea femeii în afişul sovietic”

August - Noiembrie 2020

#Exponatul Lunii