#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Expoziții

„Imaginea femeii în afişul sovietic”

August - Noiembrie 2020

Primele afişe sovietice au fost cele din anul 1917, din timpul loviturii de stat bolşevice din Rusia, servind ca mijloc de comunicare în masă, folosit la maximum, în scopul argumentării dictaturii bolşevice. Puterea sovietică a văzut în afiş un instrument eficient pentru mobilizarea maselor care nu ştiau să scrie şi să citească. Astăzi, privind aceste afişe, este uşor să ne imaginăm că producţia de afişe în Uniunea Sovietică era extrem de intensă. Au fost create sute de titluri de afişe şi imprimate în zeci sau chiar sute de mii de exemplare, etalate peste tot: în mediul urban, rural, în fabrici şi uzine, în colhozuri, şcoli, spitale etc. Procesul de creare a afişelor era unul foarte complicat şi includea efortul unui număr mare de pictori, scriitori, poeţi, jurnalişti.

Expoziţia „Imaginea femeii în afişul sovietic" este rezultatul cercetării şi valorificării colecţiei de afişe sovietice (circa 3000 de unităţi) din Patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. Constituită din donaţii şi achiziţii pe parcursul mai multor decenii ale secolului XX, colecţia reprezintă femeia implicată în diverse activităţi de construire a societăţii sovietice. Cronologic, expoziţia include perioada anilor 1920-1985. Cel mai vechi afiş datează din anul 1920 şi reflectă, sugestiv, statutul femeii după revoluţia bolşevică din 1917. Prin intermediul celor 50 de afişe expuse, propunem publicului vizitator o privire de ansamblu asupra imaginii femeii în afişul sovietic. Aceste piese - cu valoare documentară, istorică şi artistică - au fost şi un mijloc eficient de propagandă, fiind o mărturie a trecutului şi reflectând o scurtă trecere în revistă a proceselor şi evenimentelor care au avut loc în societatea sovietică.

Variat prin mesaj, format şi design, divers din punct de vedere tematic, afișul din expoziţie a fost structurat în câteva compartimente: femeia după revoluţia bolşevică din 1917, egalată în drepturi cu bărbaţii, rolul femeii în procesul de colectivizare, femeia pe front şi în spatele frontului, contribuţia femeii în restabilirea economiei naţionale (la strung, în mină, pe tractor), femeia-mamă, femeia în diverse profesii, femeia în lupta pentru pace, femeia şi sportul etc. Important prin mesaj şi valoros prin design este afişul cu imaginea femeii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, exploatat la maximum în timpul mobilizărilor pe front, la recrutarea civililor şi angajarea lor în industria de război. Expresiv, colorat într-un stil strident este afişul cu imaginea femeii implicată în muncile agricole, folosit intens pentru amplificarea mesajului. Un rol aparte îl au afişele cu chipul femeii-mamă, cu texte concise şi imagini sugestive, reprezentând portretul femeii noi care, de cele mai multe ori, este îndemnată să renunţe la gospodărie şi să participe la munci şi activităţi sociale. Sunt uşor de contemplat şi afişele cu imaginea femeii în restabilirea economiei naţionale, în practicarea sportului etc. La crearea acestui gen de afişe şi-au adus contribuţia renumiţi pictori din URSS, inclusiv din RSSM: N. Koreţki, A. Bubnov, N. Vatolina, I. Bogdesco, G. Dimitriu, O. Cojocaru, I. Taburţă ş.a

Expoziţia demonstrează, o dată în plus, că afişul sovietic, din punct de vedere al impactului, a fost unul din cele mai eficiente instrumente de propagandă a ideologiei şi politicii de stat.

Curator: Vera Stăvilă.