#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Expoziții

„Oameni cuvioși și harnici...” (Coloniștii germani în Basarabia)

12 octombrie – 1 decembrie 2010

Expoziția tematică Oameni cuvioși și harnicii... (Coloniștii germani în Basarabia) este organizată de Moldova-Institut Leipzig și Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei, în colaborare cu Arhiva Națională a Republicii Moldova, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și susținută de Ambasada Germaniei în Republica Moldova. Comisarul expoziției este doctor habilitat în științe istorice Ute Schmidt de la Universitatea Liberă din Berlin.

Este o expoziție dedicată coloniștilor germani din Basarabia, reperele cronologice cuprinzând anii 1813 – 1940.

Expoziția este structurată în două capitole. Primul capitol este unul fotodocumentar și reflectă colonizarea sudului Basarabiei, prezentând prin imagini și documente etapele de colonizare, întemeierea primelor sate germane în Basarabia – Hoffnungstal, Friedenstal, Alexanderfeld, rolul Comitetului de tutelă pentru coloniștii din sudul Rusiei, creat la 1818, în procesul de colonizare. Compartimentele tematice ale capitolului ilustrează viața satului german în sudul Basarabiei, ocupațiile coloniștilor, inclusiv agricultura, comerțul și meșteșugul, viața spirituală și educația – religia, școala, morala, relațiile interetnice și mentalitatea.

Al doilea capitol al expoziției, însumând piese autentice - carte, documente, fotografii, obiecte personale - readuce în memoria contemporanilor unele personalități ale comunității germane din Chișinăul epocii moderne. În secolul al XIX-lea la Chișinău a existat o comunitate germană de circa 1000 de persoane care a reușit să creeze și o asociație culturală. Piesele etalate în cadrul acestui capitol redau secvențe din viața și activitatea lui Carl Schmidt, jurist de formație, primar al Chișinăului în anii 1877-1903; evidențiază contribuția lui Franz Ostermann la dezvoltarea muzeografiei basarabene, el fiind primul custode și preparator al Muzeului Zemstvei (1889 – 1905).