EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani. Aceste credințe s-au păstrat în obiceiurile de iarnă, precum colindatul, Plugușorul sau jocurile cu măști, unde clopotele și zurgălăii erau nelipsiți.

Odată cu răspândirea creștinismului, sunetul clopotului a căpătat o semnificație religioasă profundă, devenind vestitor al sărbătorilor mari și simbol al Nașterii Domnului. Totuși, clopoțeii mici nu erau încă folosiți ca decorațiuni, ci mai ales ca obiecte funcționale sau rituale.

Primul brad împodobit cu prilejul sărbătorilor de Crăciun a fost cel de la palatul principelui Carol I de Hohenzollern, după sosirea sa în Principatele Române, în anul 1866. Din acel moment, tradiția s-a statornicit, iar în noaptea de Crăciun, prinții și prințesele invitate la palat participau la împodobirea bradului. Printre ornamentele folosite se numărau și clopoțeii metalici, care simbolizau bucuria, vestea cea bună și protecția divină asupra casei.

În secolul al XX-lea, clopoțeii de Crăciun se răspândesc în toate provinciile românești și devin un simbol vizual al sărbătorii, prezent atât în decorațiuni, cât și în colinde. Chiar și în perioadele în care expresia religioasă a fost restricționată, clopoțeii au rămas în casele oamenilor ca semn al bucuriei și al continuității tradiției. Astăzi, ei păstrează această dublă semnificație: ecoul unor credințe străvechi și, totodată, vestea Nașterii lui Hristos, devenind un simbol al speranței, al luminii și al legăturii dintre trecut și prezent.

Aceste piese cu clinchete sonore fac parte dintr-o colecție generoasă de patrimoniu al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, întrunind peste 200 de bunuri culturale. O contribuție substanțială la completarea acestei colecții de clopoței decorativi a adus-o Dorina Raischi, învățătoare la școala nr. 94 din or. Chișinău, care a donat muzeului 174 de clopoței, dintre care circa 30 de piese sunt cu tematica sărbătorilor de iarnă. Aceștia fiind confecționați din ceramică, porțelan, sticlă, metal, au fost aduși de pe diferite meridiane ale lumii, unde redau o imagine sumară despre cultura universală a clopoțeilor. Ei dau o nota festiva casei noastre si chiar unui cadou, sunt parte integranta a sărbătorilor de iarna si este greu sa ne imaginam Crăciunul fără clinchetul lor vesel.

Tur Virtual


Expoziții

„Război la Nistru”

2 – 21 martie 2021

La 2 martie 2021 se împlinesc 29 de ani de la declanşarea conflictului armat din raioanele de est ale Republicii Moldova, conflict provocat de aventurierii politici şi forţele proimperiale revanşarde din fostul imperiu sovietic.

Sub pretextul inventat al „apărării hotarelor de sud ale Rusiei", aceştia au încurajat separatismul transnistrean, au înarmat formaţiunile paramilitare ale gardiştilor, au trimis împotriva Moldovei independente mii de cazaci mercenari, criminali eliberaţi înainte de termen din închisori, tancuri şi rachete „Alazan", sperând că cu ajutorul lor vor reuşi să reanime imperiul dispărut.

În ziua de 2 martie 1992, când Preşedintele Republicii Moldova Mircea Snegur rostea, în şedinţa plenară a Adunării Generale a ONU, discursul de graţie cu prilejul primirii Republicii Moldova în Organizaţia Naţiunilor Unite, grupuri de gardişti şi cazaci înarmaţi cu pistoale-mitraliere şi maşini blindate au luat cu asalt sediul secţiei raionale de poliţie Dubăsari. Au căzut cei dintâi morţi. La sud, în Vulcăneşti, alt grup înarmat atacă sediul raional al poliţiei. Acelaşi lucru se întâmplă, simultan, la Tighina, Grigoriopol şi Cocieri... Printre primii care au căzut atunci la datorie sunt: locotenent-colonelul Mihai Moraru, comisarul secţiei raionale de poliţie Hânceşti; Iurie Bodiu, Valentin Slobozenco, Tudor Buga, Sergiu Ostaf, Vitalie Păvăluc, Victor Lavrenţov, rus de naţionalitate, originar din Tighina; Boris Dovgani din Pârâta, Serghei Culaţchi, ginerele bravului combatant generalul Anton Gămurari... Din apele Nistrului au fost pescuite corpurile neînsufleţite ale sergentului V. Purice şi şoferului N. Galben din Tighina.

Astfel, conflictul politic din zona nistreană a degenerat într-un adevărat război fratricid. Sunt atacaţi oameni paşnici, sate întregi sunt ţinute sub tirul căzăcesc, peste 50 mii de locuitori paşnici din zona nistreană sunt nevoiţi să-şi părăsească vetrele, salvându-se de urgia războiului.

Calvarul început la Dubăsari a lăsat în urma sa sute de morţi şi schilozi, orfani, văduve, mame cu suflete împietrite de durere; a provocat distrugeri şi pierderi materiale incomensurabile pe ambele maluri ale Nistrului.


Crâmpeie şi cronici mai detaliate ale acelor evenimente dramatice pot fi găsite în diferite izvoare: albume, monografii, culegeri de documente, lucrări memorialistice, relatări de ziare.

O încercare de a reconstitui realitatea tragediei de la Nistru reprezintă şi expoziţia comemorativă „Război la Nistru".

Ea a fost concepută ca un omagiu adus tuturor participanţilor la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova şi, în primul rând, celor ce şi-au sacrificat viaţa pe altarul libertăţii Patriei.

Expoziţia reuneşte imagini cutremurătoare realizate în zona conflictului de către fotoreporterii T. Iovu, N. Pojoga, M. Vengher, A. Mardare, S. Voronin, T. Anghel ş. a. Imaginile reconstituie calvarul prin care au trecut apărătorii Moldovei în luptele de la Dubăsari şi Tighina, pe platourile de la Cocieri şi Coşniţa, au imortalizat eroismul şi bărbăţia poliţiştilor şi voluntarilor moldoveni, greutăţile şi umilinţele războiului, familii distruse, case şi sate în ruine, chipuri de femei şi copii transfigurate de durerea pierderii celor dragi.

Un compartiment aparte al expoziţiei este dedicat combatanţilor căzuţi în luptele pentru apărarea independenţei şi integrităţii Republicii Moldova.

Expoziţia „Război la Nistru" a fost organizată cu prilejul împlinirii a 29 de ani de la declanşarea conflictului armat de pe Nistru şi este dedicată tuturor apărătorilor integrităţii şi independenţei Republicii Moldova.


 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC