EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Circa treizeci de icoane din patrimoniul MNIM îl au ca protagonist pe Sfântul Ierarh și Făcătorul de minuni Nicolae. Reprezentând în mare parte icoana târzie, dintre acestea se remarcă câteva imagini timpurii, rare prin compoziția lor iconografică. În icoana „Sfântul Nicolae cu scene din viață", ierarhul este reprezentat bust, binecuvântând Evanghelia. Este încadrat de două medalioane rotunde care păstrează chipul Mântuitorului și cel al Maicii Domnului, care îi oferă Evanghelia și omoforul. Sf. Nicolae, mai timpuriu decât alți sfinți, a fost înfățișat cu scene din ciclul său hagiografic. Primele imagini din viața sfântului datează din secolul al XI-lea, reprezentate pe o icoană pliantă din mănăstirea Sf. Ecaterina din Sinai.

Icoana muzeală datează de la începutul secolului al XIX-lea, păstrând sipetul tradițional, specific icoanelor clasice. Douăsprezece casete oferă imagini din viața sfântului, dispuse de la stânga la dreapta: câte patru pe latura superioară și inferioară și câte două în registrele laterale, după cum urmează: Nașterea Sf. Nicolae (1), Botezul Sf. Nicolae (2), Miracolul vindecării femeii ciunge (3), Ucenicia tânărului Nicolae (4), Hirotonirea întru diacon (5), Hirotonirea întru episcop (6), Visul lui Constantin (7), Sf. Nicolae salvează trei voievozi de la execuţie (8), Miracolul salvării de la înec (9), Minunea salvării lui Vasile de la arabi (10), Adormirea Sf. Nicolae (11) și Transferarea moaștelor Sf. Nicolae în or. Bari (12).

Sfântul Ierarh Nicolae este sărbătorit de Biserica Ortodoxă de două ori pe an: la 6/19 decembrie, ziua nașterii sale, și la 9/22 mai, ziua în care moaștele sfântului au fost transferate de la Myra la Bari (1087). Dintre toți sfinții lumii creștine, chipul Sf. Nicolae este unul dintre cele mai populare, astfel încât chiar și o persoană fără experiență în domeniul iconografiei ar recunoaște cu ușurință imaginea sa.

Sf. Nicolae s-a născut în Imperiul Roman, la Patara, provincia Lichia, în perioada 260-280, sursele timpurii trecând cu vederea data exactă a nașterii. Provenea dintr-un neam avut, dar faima și luxul îi erau străine. S-a consacrat de timpuriu rugăciunii și studierii Sfintei Scripturi, deprinzând cu ușurință și alte discipline. Refuza petrecerile gălăgioase și discuțiile pustii, mergea regulat la biserică și stăruia asupra unei vieți feciorelnice. Mai târziu s-a consacrat slujirii pastorale, apărând cu perseverență credința creștină și pronunțându-se ferm împotriva ereziilor.

Grație grijii față de oameni și binefacerilor pe care le-a manifestat pretutindeni, a devenit foarte popular nu doar la Myra, ci și în împrejurimi. Harul Sfântului Duh, sălășluit în inima lui, s-a manifestat prin minunile săvârșite atât în timpul vieții, cât și după moarte, calificativul „Făcătorul de minuni" devenind un atribut indispensabil al numelui său. Sf. Nicolae s-a stins din viață în anii '30 ai secolului IV (circa 334-337), osemintele fiindu-i depuse în somptuosul cavou de marmură din catedrala episcopală în care a păstorit ani la rând. Aceasta a devenit, la scurt timp, un important centru de pelerinaj.

Sfânta Tradiție a păstrat cu acuratețe trăsăturile portretului sfântului, apariția sa pe icoane remarcându-se printr-o individualitate pronunțată. Arta bisericească a adunat multiple reprezentări iconografice - de la imaginea până la umăr la cea în plină statură. Diversitatea acestor reprezentări sugerează că iconografia finală a imaginii Sf. Nicolae nu era încă formată, constituindu-se abia prin secolele X-XI. Se spune că un rol important în venerarea Sf. Nicolae l-a jucat o icoană autentică din bazilica din Myra, executată în timpul vieții sfântului, menționată în surse scrise încă din secolul al XI-lea.

Icoanele cu ciclul hagiografic al Sfântului Nicolae au cunoscut o largă răspândire atât în arta bizantină, cât și în cea post-bizantină, confirmând importanța și popularitatea cultului său.

 

Tur Virtual


Expoziții

„REMEMORAREA COPILĂRIEI, MĂRTURIILE DEPORTAȚILOR BASARABENI”

Asociația pentru cultură și arte Arbor, București

31 august – 25 septembrie 2022

În data de 31 august 2022, Asociația pentru cultură și arte Arbor și Muzeul Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice, din cadrul Muzeului Național de Istorie a Moldovei au organizat vernisajul expoziției „Rememorarea copilăriei, mărturiile deportaților basarabeni", care reînvie emoția unor destine tragice, mărturiile deportaților și ale victimelor regimului totalitar din stânga Prutului, în perioada sovietică. La eveniment au participat Ambasadorul Republicii Moldova în România Victor Chirilă, reprezentanți ai comunității academice și științifice din România și Republica Moldova. Vernisajul s-a bucurat de un larg interes din partea oamenilor de artă, reprezentanților tinerei generații și, mai ales, din partea descendenților din familiile de basarabeni deportați sau represați în perioada regimului totalitar-comunist.

Colecția de mărturii reunește materiale și cercetări realizate de Muzeul Național de Istorie a Moldovei în parteneriat cu Centrul de Excelență Institutul Pro Memoria al USM, Institutul de Istorie, Universitatea de Stat „Alecu Russo" din Bălți și Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu" din Cahul, în perioada 1991-2021. Implicit investigația a urmărit mecanismele memoriei. Vedem cum funcționează ele la copiii care au trecut prin represiuni și deportări, ce dileme apar când vine vorba de reprezentarea trecutului totalitar, cum au persistat tăcerea și amnezia colectivă.


Cercetările aduc în circuitul științific materiale inedite, colectate din arhivele de familie, conturând contextul mai larg al politicilor de sovietizare forțată, dar și al rezistenței antisovietice în Basarabia.

În cadrul expoziției, curatorii Ludmila D. Cojocaru, directoarea filialei Muzeului Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice, din cadrul Muzeului Național de Istorie al Moldovei, și Victoria Nagy Vajda, președinta Asociației Arbor, și-au propus să traseze un itinerar al călătoriei dramatice a unor tineri și copii deportați către celălalt capăt al Uniunii Sovietice, considerați de puterea sovietică „dușmani ai poporului" și „elemente periculoase pentru societate". Colecția de mărturii ia forma unei instalații construite din fotografii încorporate în vechi casete de bijuterii. Poveștile de viață ale reprimaților pot fi ascultate în lectura actorilor de la Chișinău, Elena Frunze-Hatman și Ghenadie Gâlcă, pe muzica lui Ștefan Panea. Obiecte personale ale deportaților au fost aduse de la Muzeul Național de Istorie al Moldovei, de la Complexul Muzeal în Aer Liber Memoria Victimelor Represiunilor Politice din satul Mereni și din colecții private, iar pentru o mai bună înțelegere a distanței parcurse de deportați în vagoanele de marfă, artista Ramona Iacob a realizat harta „Gulagului Basarabenilor". În cadrul expoziției va fi proiectat „Mâța fără nume", un film de animație despre basarabenii deportați în Siberia, realizat de bine-cunoscutul artist de la Chișinău, Ghenadie Popescu.

În contextul agresiunii Federației Ruse asupra Ucrainei și al știrilor despre deportarea populației ucrainene de pe linia frontului în Rusia, constatăm că practicile trecutului nu au dispărut, și că erorile și teroarea secolului trecut ne amenință încă. Astfel expoziția „Rememorarea copilăriei, mărturiile deportaților basarabeni" aduce cu fila trecutului și un semnal de alarmă în privința prezentului, dacă societatea de astăzi nu va depune toate eforturile pentru restabilirea păcii și a bunei vecinătăți în regiune.

Proiectul a fost realizat de Asociația pentru cultură și arte Arbor în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Centrul de Excelență Institutul Pro Memoria al Universității de Stat din Moldova și Ambasada Republicii Moldova în România.

Arbor.art.room
str. Transilvaniei, nr. 11, sector 1, București, România

„Rememorarea copilăriei, mărturiile deportaților basarabeni"
Curatori: Ludmila D. Cojocaru și Victoria Nagy Vajda
Vernisaj: 31.08.2022, orele 16:00 - 21:00
Perioadă de vizitare: 01.09.2022 - 25.09.2022
12:00 - 18:00 │ Luni, marți închis


 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Circa treizeci de icoane din patrimoniul MNIM îl au ca protagonist pe Sfântul Ierarh și Făcătorul de minuni Nicolae. Reprezentând în mare parte icoana târzie, dintre acestea se remarcă câteva imagini timpurii, rare prin compoziția lor iconografică...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC