#Exponatul Lunii

Pentru a marca cei 150 de ani de la nașterea marelui sculptor roman Constantin Brâncuși anul 2026 a fost declarat de președintele României Anul Constantin Brâncuși. Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, s-a născut în 1876 la Hobița, județul Gorj și va trece la cele veșnice în 1957 la Paris, fiind înmormântat în cimitirul Père-Lachaise. În 1904 ajunge la Paris, unde frecventează cursurile Academiei Regale de Belle-Arte. Tot aici va practica în atelierul lui Auguste Rodin (1840-1917) fondatorul sculpturii moderne, întâlnindu-l și pe Amadeo Modigliani (1884-1920), sculptor italian stabilit în Franța. Lucrările sale se găsesc în țară și străinătate, în muzeele din Olanda, Tările Scandinave, Franța, Statele Unite ale Americii. Pentru meritele deosebite în 1923 este decorat cu ordinul Steaua României, în 1931 Nicolae Iorga îl înaintează la ordinul Meritul Cultural și, abia în 1990 va fi ales post-mortem membru al Academiei Române.

Una dintre cele mai celebre realizări ale artistului este sculptura Domnișoara Pogany, considerată un simbol național al artei moderne românești. Având-o drept protagonistă pe Margaret Pogany (1879-1964), o tânără pictoriță din Ungaria, venită la Paris în 1909, pentru a studia aici tehnici de pictură. Vizitându-i atelierul, i-a solicitat sculptorului realizarea portretului său, lăsându-i chiar o fotografie de-a sa și un autoportret. În 1911, Brâncuși sculptează din memorie chipul ei în marmură și în bronz, stăruind asupra ochilor profunzi, mari, migdalați, sprâncenelor sobre, nasului subțire, realizând în perioada 1912-1933 nouăsprezece sculpturi Domnișoara Pogany.

Medalie comemorativă "Constantin Brâncuși (1876-1976). Expoziție Filatelică Omagială - București 1976", a fost bătută în România, la Monetăria Statului de gravorul Ștefan Grudinschi. Realizată din bronz cu un diametru de 60 mm și greutatea de 113, 73 g., medalia se distinge prin valoarea sa memorială și artistică. Avers: bustul sculptorului spre stânga, legenda semicirculară „CONSTANTIN BRÂNCUȘI - 1876-1976". Reversul: un fragment al tripticului, Poarta sărutului. Legenda semicirculară: „EXPOZIȚIA FILATELICĂ OMAGIALĂ - BUCUREȘTI 1976".

Medalie „Constantin Brâncuși. Domnișoara Pogany. Muzeul de Artă din Craiova. 1987". Realizată în bronz la Monetăria Statului (București), are în diametru 60 mm (din cauza decupării circulare dimensiunile reale ale medaliei fiind D: 45 mm; G: 53, 55 g). Medalia reprezintă pe avers în câmp central imaginea Muzeului de Artă din Craiova, încadrată de legenda semicirculară „MUZEUL DE ARTĂ - CRAIOVA/1987". Revers: replica sculpturii Domnișoara Pogany realizată de ucenicul lui C. Brâncuși O. Moșescu, însoțită de inscripția „CONSTANTIN BRÂNCUȘI - M-elle POGANY/1913".

Tur Virtual

Expoziții

„REMEMORAREA COPILĂRIEI, MĂRTURIILE DEPORTAȚILOR BASARABENI”

Asociația pentru cultură și arte Arbor, București

31 august – 25 septembrie 2022

În data de 31 august 2022, Asociația pentru cultură și arte Arbor și Muzeul Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice, din cadrul Muzeului Național de Istorie a Moldovei au organizat vernisajul expoziției „Rememorarea copilăriei, mărturiile deportaților basarabeni", care reînvie emoția unor destine tragice, mărturiile deportaților și ale victimelor regimului totalitar din stânga Prutului, în perioada sovietică. La eveniment au participat Ambasadorul Republicii Moldova în România Victor Chirilă, reprezentanți ai comunității academice și științifice din România și Republica Moldova. Vernisajul s-a bucurat de un larg interes din partea oamenilor de artă, reprezentanților tinerei generații și, mai ales, din partea descendenților din familiile de basarabeni deportați sau represați în perioada regimului totalitar-comunist.

Colecția de mărturii reunește materiale și cercetări realizate de Muzeul Național de Istorie a Moldovei în parteneriat cu Centrul de Excelență Institutul Pro Memoria al USM, Institutul de Istorie, Universitatea de Stat „Alecu Russo" din Bălți și Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu" din Cahul, în perioada 1991-2021. Implicit investigația a urmărit mecanismele memoriei. Vedem cum funcționează ele la copiii care au trecut prin represiuni și deportări, ce dileme apar când vine vorba de reprezentarea trecutului totalitar, cum au persistat tăcerea și amnezia colectivă.

Cercetările aduc în circuitul științific materiale inedite, colectate din arhivele de familie, conturând contextul mai larg al politicilor de sovietizare forțată, dar și al rezistenței antisovietice în Basarabia.

În cadrul expoziției, curatorii Ludmila D. Cojocaru, directoarea filialei Muzeului Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice, din cadrul Muzeului Național de Istorie al Moldovei, și Victoria Nagy Vajda, președinta Asociației Arbor, și-au propus să traseze un itinerar al călătoriei dramatice a unor tineri și copii deportați către celălalt capăt al Uniunii Sovietice, considerați de puterea sovietică „dușmani ai poporului" și „elemente periculoase pentru societate". Colecția de mărturii ia forma unei instalații construite din fotografii încorporate în vechi casete de bijuterii. Poveștile de viață ale reprimaților pot fi ascultate în lectura actorilor de la Chișinău, Elena Frunze-Hatman și Ghenadie Gâlcă, pe muzica lui Ștefan Panea. Obiecte personale ale deportaților au fost aduse de la Muzeul Național de Istorie al Moldovei, de la Complexul Muzeal în Aer Liber Memoria Victimelor Represiunilor Politice din satul Mereni și din colecții private, iar pentru o mai bună înțelegere a distanței parcurse de deportați în vagoanele de marfă, artista Ramona Iacob a realizat harta „Gulagului Basarabenilor". În cadrul expoziției va fi proiectat „Mâța fără nume", un film de animație despre basarabenii deportați în Siberia, realizat de bine-cunoscutul artist de la Chișinău, Ghenadie Popescu.

În contextul agresiunii Federației Ruse asupra Ucrainei și al știrilor despre deportarea populației ucrainene de pe linia frontului în Rusia, constatăm că practicile trecutului nu au dispărut, și că erorile și teroarea secolului trecut ne amenință încă. Astfel expoziția „Rememorarea copilăriei, mărturiile deportaților basarabeni" aduce cu fila trecutului și un semnal de alarmă în privința prezentului, dacă societatea de astăzi nu va depune toate eforturile pentru restabilirea păcii și a bunei vecinătăți în regiune.

Proiectul a fost realizat de Asociația pentru cultură și arte Arbor în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Centrul de Excelență Institutul Pro Memoria al Universității de Stat din Moldova și Ambasada Republicii Moldova în România.

Arbor.art.room
str. Transilvaniei, nr. 11, sector 1, București, România

„Rememorarea copilăriei, mărturiile deportaților basarabeni"
Curatori: Ludmila D. Cojocaru și Victoria Nagy Vajda
Vernisaj: 31.08.2022, orele 16:00 - 21:00
Perioadă de vizitare: 01.09.2022 - 25.09.2022
12:00 - 18:00 │ Luni, marți închis