EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.
Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual


Expoziții

„Vilnius – 700 de ani”

Expoziție de fotografie veche

26 mai – 18 iunie 2023

Cel mai vechi document istoric în care este menționat numele Vilnius este o scrisoare a Marelui Duce al Lituaniei Gediminas, trimisă către Europa de Vest la 25 ianuarie 1323. Astfel, pe 25 ianuarie 2023, capitala Lituaniei sărbătorește 700 de ani de la prima mențiune.

Timp de șapte secole, Vilnius a trăit perioade de prosperitate dar și de declin. Aspectul orașului transformându-se în timp iar schimbările sale exterioare fiind în mare parte rezultatul războaielor, ocupațiilor, epidemiilor și incendiilor. Dar de fiecare dată, orașul își revenea pentru a prospera din nou. Primele, cele mai autentice imagini ale orașului au fost realizate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când fotografia, una dintre cele mai importante descoperiri tehnologice a acelor vremuri a ajuns în sfârșit la Vilnius. Istoria fotografiei în Vilnius începe în 1839, odată cu producerea și afișarea primelor imagini dagherotip. Primele studiouri foto din oraș au fost deschise în 1860 de către fotografii Abdon Korzon și Albert Swieykowski, care realizau atunci imagini cu Vilnius. Orașul a fost filmat și de fotografi veniți din străinătate, printre care Wilhelm Zakharchik, Antal Rohrbach și Konrad Brandel, care au fost primii creatori de imagini incluse în albumele Vilniaus vaizdai (Imaginile Vilniusului). Cu toate acestea, primul fotograf care a documentat în detaliu vechiul Vilnius a fost Józef Czechowicz (1818-1888). În istoria fotografiei de la Vilnius, Czechowicz este cunoscut ca fiind un creator de panorame artistice, peisaje foto impresionante ale împrejurimilor și cronicar al monumentelor arhitecturale unice și al evenimentelor importante din viața orașului.

Mai târziu, Vilnius a fost fotografiat de Stanisław Filibert Fleury (1858-1915), care, la cumpăna dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea, a folosit fotografia pentru a surprinde monumentele istorice și arhitecturale în fotografiile sale, precum și scene din viața de zi cu zi a orașului fotografiind cu mare plăcere oamenii în stradă, piețe, bazare și târguri.

Cea mai mare colecție de fotografii ale Vilniusului a fost asamblată de fotograful și pionierul fotografiei de artă Jan Bułhak (1876-1950). De-a lungul multor ani în care a fotografiat orașul, din 1910 până în 1944, Bułhak a creat mii de fotografii interesante și valoroase. După ce s-a stabilit la Vilnius înainte de Primul Război Mondial, a fost angajat ca fotograf de oraș, motiv pentru care cea mai mare parte a moștenirii sale constă în fotografii artistice ale arhitecturii Vilniusului: imagini ale străzilor din orașul vechi, bisericilor și interiorul acestora, mănăstirilor, palatelor și arhitecturii rezidențiale precum și alte tipuri de arhitectură și detaliile acesteia. Bułhak a acordat o atenție considerabilă luminii naturale, care a devenit un motiv estetic esențial în fotografia sa și principala sa metodă de exprimare artistică. Această expoziție prezintă o mică selecție de imagini istorice ale Vilniusului, care vor oferi vizitatorilor ocazia de a vedea și de a-și imagina cum arăta orașul în trecut. Spiritul acestui oraș istoric este perfect subliniat în cuvintele lui Jan Bułhak: „Vilnius sună, joacă și cântă prin turlele bisericilor sale, zâmbește prin florile sale de grădină, roșește prin țiglele sale, încântă cu dealurile sale înverzite și râurile limpezi, și emoționează orice inimă capabilă de iubire. Clopotele Vilniusului răsună profetic, sonor: Am fost, suntem și vom fi aici!"

 


 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania. Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC