Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar. Colierul este alcătuit din 11 piese confecționate integral din faianță egipteană. Opt dintre acestea au formă sferică și sunt decorate cu incizii verticale, care formează între 14 și 21 de nervuri reliefate. Diametrul lor variază între 13 și 20 mm. Alte două piese sunt reprezentări de scarabei, cu dimensiunea de 23,5 × 19,5 mm, iar ultima componentă este o mărgică-pandantiv cilindrică aplatizată, prevăzută cu o incizie verticală mediană, și are dimensiunea de 22 × 9 mm. Cromatica pieselor variază de la albastru deschis la albastru închis și nuanțe violacee, caracteristice degradării și variațiilor glazurii specifice faianței egiptene. Faianța egipteană reprezintă un material artificial pe bază de cuarț, acoperit cu o glazură alcalină de culoare albastră sau verde-albăstruie, utilizat pe scară largă în Egiptul antic și ulterior răspândit în spațiul mediteranean și pontic prin intermediul schimburilor comerciale. În primele secole ale erei noastre, astfel de obiecte constituie indicatori importanți ai contactelor culturale și economice dintre lumea mediteraneană și comunitățile din regiunea nord-pontică. Prin caracteristicile sale tipologice, tehnologice și simbolice, șiragul de la Taraclia reprezintă un artefact deosebit de valoros pentru studiul relațiilor interculturale, al mobilității bunurilor de prestigiu și al practicilor funerare ale comunităților sarmatice din primele secole ale erei noastre (sec. I-II).
Conacul familiei Lazo se află în satul Piatra, raionul Orhei. Este înregistrat ca monument de arhitectură și de istorie din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cu semnificație națională, ocrotit de stat.
Începând cu 1990, prin ordinul Ministerului Culturii nr. 220 din 1 august, este transferat în administrarea Muzeului Național de Istorie a Moldovei, cu statutul de filială.
Conacul a fost construit între anii 1862-1865 de Ioan și Matilda Lazo, reprezentanții unei familii de viță nobilă din Basarabia. Două generaţii ale familiei Lazo şi-au petrecut o parte a vieţii în această casă. În 1894 Gheorghe şi Elena Lazo au vândut conacul de la Piatra. Până la 1940 casa familiei Lazo a trecut prin mâinile mai multor proprietari. După 1945 casa este naţionalizată şi utilizată ca sediu pentru şcoală. În anul 1974 conacul reconstruit devine muzeu memorial, consacrat eroului războiului civil din Rusia, Serghei Lazo. În anul 1993 muzeul este reorganizat în Conacul familiei Lazo. În perioada 2007-2018, conacul a fost supus unui amplu proces de reabilitare, deschizându-și ușile pentru public la 2 decembrie 2018.
Noua expoziţie a Conacului familiei Lazo, intitulată „Ambient basarabean - conacul de la Piatra - interconexiune de personalităţi istorice", cuprinde un salon de primire, sufrageria, un birou-bibliotecă și camera copiilor. Prin piese memoriale şi tipologice este prezentată ambianţa materială şi morală a Conacului familiei Lazo cu câteva generaţii ale acestei familii de nobili, cu epoca lor, cu toată complexitatea retrăirilor, emoţiilor, faptelor, intercalată cu istoria personalităţilor - titulari ai Conacului, a oamenilor vii, cu viziunile şi ocupaţiile lor, care au fost în istoria noastră şi care şi-au adus contribuţia la dezvoltarea societăţii basarabene pe parcursul secolelor.
Program de vizitare Luni - duminică: 10.00-17.00
Vineri închis
De sărbătorile legale - 1, 7 și 8 ianuarie, 8 martie, prima și a doua zi de Paște, Paștele Blajinilor, 1 și 9 mai, 27 și 31 august, 25 decembrie - muzeul este închis pentru public.
Taxe de intrare
adulți - 50 lei pensionari, studenți - 20 lei elevi - 10 lei
Acces gratuit:
Copii preșcolari (până la vârsta de 7 ani), copii din instituții rezidențiale, copii cu dizabilități (până la vârsta de 18 ani) și însoțitorul acestora, militari în termen, delegații oficiale și delegații cu caracter cultural (în limita programului de funcționare a muzeului), angajați ai rețelei muzeale naționale, Ministerului Culturii și instituțiilor naționale din domeniul patrimoniului cultural, posesorii cardurilor ICOM și ICOMOS, veteranii de război (în temeiul Legii nr. 317/2024), pentru participanții la lichidarea urmărilor avariei de la C.A.E. Cernobîl.
Intrarea liberă pentru toți vizitatorii: în ultima zi de joi a lunii.
Taxe de ghidaj:
Pentru un grup de la 5 până la 30 de persoane:
adulți - 150 lei studenți, elevi, pensionari - 100 lei
Ghidaj gratuit:
Pentru copii din instituții rezidențiale și militari în termen.
Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.