#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Conferința aniversară „Prima revistă bisericească în spațiul basarabean”

8 iunie 2017

Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în colaborare cu Institutul de Istorie al ASM, a organizat pe 8 iunie 2017 conferința științifică aniversară „Prima revistă bisericească în spațiul basarabean (La 150 de ani de la apariția revistei Kišinevskie Eparhial'nye Vedomosti)". În cuvântul de deschidere a Conferinței dr. hab. Elena Ploșnița, secretar științific a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, a subliniat importanța marcării evenimentului consacrat aniversării celor 150 de ani de presă bisericească în spațiul basarabean. Întemeierea presei bisericești în eparhia Chișinăului și Hotinului, în 1867, poate fi atribuit unui eveniment cultural și spiritual, care a marcat viața religioasă a întregii eparhii. Lucrările manifestării științifice au fost găzduite de Sala de Conferințe a Muzeului Național de Istorie a Moldovei și au fost moderate de pr. dr. Eugen Onicov, profesor la Academia de Teologie Ortodoxă din Chișinău.

În cadrul conferinței au fost susținute rapoarte științifice și comunicări, care au cuprins o gamă foarte variată de probleme ale vieții bisericești reflectate în paginile revistei eparhiale: Dr. Nicolae Fustei, Ediția bilingvă a buletinului eparhiei Chișinăului și Hotinului (1867-1871), Institutul de Istorie, AŞM; Pr. dr. Eugen Onicov, Informații despre mănăstiri publicate în Buletinul Eparhiei Chișinăului, Academia de Teologie Ortodoxă din Chișinău; dr. Diana Ețco, Studiile și cercetările arhiepiscopului Dimitrie Sulima publicate în organul eparhial, Institutul de Istorie, AŞM; Ana Grițco, Activitatea orfelinatului Balș reflectată în revista Kișinevskie Eparhialinâe Vedomosti, Muzeul Național de Istorie a Moldovei; Vera Serjant, Întrebarea privind cântarea bisericească, oglindită pe paginile revistei KEV, Muzeul Național de Istorie a Moldovei; conf.dr. Maria Danilov, Materiale pentru istoria Eparhiei Basarabene publicate de A. Stadnițchi în paginile Buletinului eparhial al Chișinăului, Institutul de Istorie, AŞM.

Dr. Nicolae Fustei, a precizat că în urma decretului din 17 februarie 1867, emis de către Sfântul Sinod al Bisericii Ruse, a fost fondată revista eparhială Kišiniovskie Eparchial'nye Vedomosti (Buletinul eparhiei Chișinăului). Primul număr al revistei apare, începând cu 1 iulie 1867. Este cea dea a doua publicație oficială a provinciei (primul periodic basarabean - Bessarabskie Oblastnye Vedomosti, se edita din 1854). Ediția bilingvă a buletinului eparhiei Chișinăului și Hotinului s-a realizat „în rusește și în limba cea moldovenească" timp de patru ani (1867-1871), însă ediția bilingvismului a fost respectata doar în primii doi ani de apariție, versiunea română a buletinului fiind abandonată treptat. Programul revistei a fost întocmit de către profesorii Seminarului Teologic și era alcătuit din două părți: una oficială și alta neoficială. Cea oficială era strict rezervată pentru hotărârile administrației imperiale cu privire la viața bisericească: circulare ale conducerii eparhiale locale. Pe când cea neoficială cuprindea diverse statistici privitoare la istoricul eparhiei; texte-explicații la Sf. Scriptură și opera Sf. părinți ai Bisericii Ortodoxe; diverse „învățături" destinate pentru predici, materiale de etnografie, arheologie, literatură sau folclor. Publicațiile apărute în paginile revistei aveau caracter mai mult științific, chiar începând de la primele numere.

În finalul manifestării, conf. univ. dr. Silvia Grossu, Facultatea Jurnalism și Ştiințe ale Comunicării, USM, de la numele AO „Mitropolitul Gurie Grosu" a oferit o donație de carte Muzeul Național de Istorie a Moldovei - „Mitropolitul Gurie - operă zidită în destinul Basarabiei", ediție îngrijită și coordonată de Silvia Grosu și apărută în anul 2016 la editura Epigraf (320 P). Mitropolitul Gurie Grosu, fiind una dintre cele mai distinse personalități basarabene, care în anii 1902-1917, a publicat numeroase materiale cu caracter istoric, moral, religios și misionar în paginile buletinului eparhial.