EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Pentru a marca cei 150 de ani de la nașterea marelui sculptor roman Constantin Brâncuși anul 2026 a fost declarat de președintele României Anul Constantin Brâncuși. Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, s-a născut în 1876 la Hobița, județul Gorj și va trece la cele veșnice în 1957 la Paris, fiind înmormântat în cimitirul Père-Lachaise. În 1904 ajunge la Paris, unde frecventează cursurile Academiei Regale de Belle-Arte. Tot aici va practica în atelierul lui Auguste Rodin (1840-1917) fondatorul sculpturii moderne, întâlnindu-l și pe Amadeo Modigliani (1884-1920), sculptor italian stabilit în Franța. Lucrările sale se găsesc în țară și străinătate, în muzeele din Olanda, Tările Scandinave, Franța, Statele Unite ale Americii. Pentru meritele deosebite în 1923 este decorat cu ordinul Steaua României, în 1931 Nicolae Iorga îl înaintează la ordinul Meritul Cultural și, abia în 1990 va fi ales post-mortem membru al Academiei Române.

Una dintre cele mai celebre realizări ale artistului este sculptura Domnișoara Pogany, considerată un simbol național al artei moderne românești. Având-o drept protagonistă pe Margaret Pogany (1879-1964), o tânără pictoriță din Ungaria, venită la Paris în 1909, pentru a studia aici tehnici de pictură. Vizitându-i atelierul, i-a solicitat sculptorului realizarea portretului său, lăsându-i chiar o fotografie de-a sa și un autoportret. În 1911, Brâncuși sculptează din memorie chipul ei în marmură și în bronz, stăruind asupra ochilor profunzi, mari, migdalați, sprâncenelor sobre, nasului subțire, realizând în perioada 1912-1933 nouăsprezece sculpturi Domnișoara Pogany. 

Medalie comemorativă "Constantin Brâncuși (1876-1976). Expoziție Filatelică Omagială - București 1976", a fost bătută în România, la Monetăria Statului de gravorul Ștefan Grudinschi. Realizată din bronz cu un diametru de 60 mm și greutatea de 113, 73 g., medalia se distinge prin valoarea sa memorială și artistică. Avers: bustul sculptorului spre stânga, legenda semicirculară „CONSTANTIN BRÂNCUȘI - 1876-1976". Reversul: un fragment al tripticului, Poarta sărutului. Legenda semicirculară: „EXPOZIȚIA FILATELICĂ OMAGIALĂ - BUCUREȘTI 1976".

Medalie „Constantin Brâncuși. Domnișoara Pogany. Muzeul de Artă din Craiova. 1987". Realizată în bronz la Monetăria Statului (București), are în diametru 60 mm (din cauza decupării circulare dimensiunile reale ale medaliei fiind D: 45 mm; G: 53, 55 g). Medalia reprezintă pe avers în câmp central imaginea Muzeului de Artă din Craiova, încadrată de legenda semicirculară „MUZEUL DE ARTĂ - CRAIOVA/1987". Revers: replica sculpturii Domnișoara Pogany realizată de ucenicul lui C. Brâncuși O. Moșescu, însoțită de inscripția „CONSTANTIN BRÂNCUȘI - M-elle POGANY/1913".

Tur Virtual


Arhiva Evenimentelor

Conferința aniversară „Prima revistă bisericească în spațiul basarabean”

8 iunie 2017

Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în colaborare cu Institutul de Istorie al ASM, a organizat pe 8 iunie 2017 conferința științifică aniversară „Prima revistă bisericească în spațiul basarabean (La 150 de ani de la apariția revistei Kišinevskie Eparhial'nye Vedomosti)". În cuvântul de deschidere a Conferinței dr. hab. Elena Ploșnița, secretar științific a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, a subliniat importanța marcării evenimentului consacrat aniversării celor 150 de ani de presă bisericească în spațiul basarabean. Întemeierea presei bisericești în eparhia Chișinăului și Hotinului, în 1867, poate fi atribuit unui eveniment cultural și spiritual, care a marcat viața religioasă a întregii eparhii. Lucrările manifestării științifice au fost găzduite de Sala de Conferințe a Muzeului Național de Istorie a Moldovei și au fost moderate de pr. dr. Eugen Onicov, profesor la Academia de Teologie Ortodoxă din Chișinău.

În cadrul conferinței au fost susținute rapoarte științifice și comunicări, care au cuprins o gamă foarte variată de probleme ale vieții bisericești reflectate în paginile revistei eparhiale: Dr. Nicolae Fustei, Ediția bilingvă a buletinului eparhiei Chișinăului și Hotinului (1867-1871), Institutul de Istorie, AŞM; Pr. dr. Eugen Onicov, Informații despre mănăstiri publicate în Buletinul Eparhiei Chișinăului, Academia de Teologie Ortodoxă din Chișinău; dr. Diana Ețco, Studiile și cercetările arhiepiscopului Dimitrie Sulima publicate în organul eparhial, Institutul de Istorie, AŞM; Ana Grițco, Activitatea orfelinatului Balș reflectată în revista Kișinevskie Eparhialinâe Vedomosti, Muzeul Național de Istorie a Moldovei; Vera Serjant, Întrebarea privind cântarea bisericească, oglindită pe paginile revistei KEV, Muzeul Național de Istorie a Moldovei; conf.dr. Maria Danilov, Materiale pentru istoria Eparhiei Basarabene publicate de A. Stadnițchi în paginile Buletinului eparhial al Chișinăului, Institutul de Istorie, AŞM.

Dr. Nicolae Fustei, a precizat că în urma decretului din 17 februarie 1867, emis de către Sfântul Sinod al Bisericii Ruse, a fost fondată revista eparhială Kišiniovskie Eparchial'nye Vedomosti (Buletinul eparhiei Chișinăului). Primul număr al revistei apare, începând cu 1 iulie 1867. Este cea dea a doua publicație oficială a provinciei (primul periodic basarabean - Bessarabskie Oblastnye Vedomosti, se edita din 1854). Ediția bilingvă a buletinului eparhiei Chișinăului și Hotinului s-a realizat „în rusește și în limba cea moldovenească" timp de patru ani (1867-1871), însă ediția bilingvismului a fost respectata doar în primii doi ani de apariție, versiunea română a buletinului fiind abandonată treptat. Programul revistei a fost întocmit de către profesorii Seminarului Teologic și era alcătuit din două părți: una oficială și alta neoficială. Cea oficială era strict rezervată pentru hotărârile administrației imperiale cu privire la viața bisericească: circulare ale conducerii eparhiale locale. Pe când cea neoficială cuprindea diverse statistici privitoare la istoricul eparhiei; texte-explicații la Sf. Scriptură și opera Sf. părinți ai Bisericii Ortodoxe; diverse „învățături" destinate pentru predici, materiale de etnografie, arheologie, literatură sau folclor. Publicațiile apărute în paginile revistei aveau caracter mai mult științific, chiar începând de la primele numere.

În finalul manifestării, conf. univ. dr. Silvia Grossu, Facultatea Jurnalism și Ştiințe ale Comunicării, USM, de la numele AO „Mitropolitul Gurie Grosu" a oferit o donație de carte Muzeul Național de Istorie a Moldovei - „Mitropolitul Gurie - operă zidită în destinul Basarabiei", ediție îngrijită și coordonată de Silvia Grosu și apărută în anul 2016 la editura Epigraf (320 P). Mitropolitul Gurie Grosu, fiind una dintre cele mai distinse personalități basarabene, care în anii 1902-1917, a publicat numeroase materiale cu caracter istoric, moral, religios și misionar în paginile buletinului eparhial.



 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
17 februarie 2026
 
25 septembrie 2025 – 1 septembrie 2026
 
11 august 2025 – 31 ianuarie 2026
 
Peste 2500 de piese din metale prețioase de o deosebită valoare istorică, artistică și simbolică
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Pentru a marca cei 150 de ani de la nașterea marelui sculptor roman Constantin Brâncuși anul 2026 a fost declarat de președintele României Anul Constantin Brâncuși. Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, s-a născut în 1876 la Hobița, județul Gorj și va trece la cele veșnice în 1957 la Paris, fiind înmormântat în cimitirul Père-Lachaise...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC