EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar.
Colierul este alcătuit din 11 piese confecționate integral din faianță egipteană. Opt dintre acestea au formă sferică și sunt decorate cu incizii verticale, care formează între 14 și 21 de nervuri reliefate. Diametrul lor variază între 13 și 20 mm. Alte două piese sunt reprezentări de scarabei, cu dimensiunea de 23,5 × 19,5 mm, iar ultima componentă este o mărgică-pandantiv cilindrică aplatizată, prevăzută cu o incizie verticală mediană, și are dimensiunea de 22 × 9 mm. Cromatica pieselor variază de la albastru deschis la albastru închis și nuanțe violacee, caracteristice degradării și variațiilor glazurii specifice faianței egiptene.
Faianța egipteană reprezintă un material artificial pe bază de cuarț, acoperit cu o glazură alcalină de culoare albastră sau verde-albăstruie, utilizat pe scară largă în Egiptul antic și ulterior răspândit în spațiul mediteranean și pontic prin intermediul schimburilor comerciale. În primele secole ale erei noastre, astfel de obiecte constituie indicatori importanți ai contactelor culturale și economice dintre lumea mediteraneană și comunitățile din regiunea nord-pontică.
Prin caracteristicile sale tipologice, tehnologice și simbolice, șiragul de la Taraclia reprezintă un artefact deosebit de valoros pentru studiul relațiilor interculturale, al mobilității bunurilor de prestigiu și al practicilor funerare ale comunităților sarmatice din primele secole ale erei noastre (sec. I-II).

Tur Virtual


#Exponatul Lunii

Februarie 2022

Telefon de perete „L.M. ERICSSON & Co”

Data inventării telefonului, un dispozitiv capabil să emită și să recepționeze cuvintele rostite, este considerată 14 februarie 1876. În aceeași zi, la distanță de patru ore, la Biroul pentru brevete din New York, au fost depuse două cereri de brevetare a invenției. Prima cerere a fost depusă de Alexander Graham Bell, iar a doua de Elisha Gray. Mulți ani de-a rândul, după lansarea invenției între aceștia au avut o serie de procese judiciare pe parcursul cărora Bell, trebuia să-și demonstreze întâietatea.

În 1876 își începe activitatea și renumita companie de telefoane suedeze „Ericsson", când Lars Magnus Ericsson și prietenul său Karl Anderson au fondat atelierul electromecanic „L.M. Ericsson & Co". În acest atelier, la început se reparau telefoane și alte echipamente de semnalizare, dar începând cu anul 1878 începe producerea telefoanelor cu design propriu. Producția proprie a lui Ericsson a fost determinată de telefoanele companiei americane „Bell Telephon Company", care au apărut pe piața suedeză în 1877 şi adesea erau date pentru reparație. Reparând aceste telefoane, Ericsson a putut nu numai să studieze designul lor, ci și să-l îmbunătățească semnificativ. Dispozitivele produse de Ericsson erau mult mai convenabile, aveau o calitate mai bună a sunetului și costau mai puțin decât cele americane. Treptat, dispozitivele „L.M. Ericsson & Co" au câștigat popularitate nu numai în Suedia, ci și în străinătate. La începutul secolului XX compania suedeză „Ericsson" a deschis o filială și în Rusia.

Telefonul de perete prezentat în această vitrină este un model, produs între anii 1907-1915 la Sankt-Petersburg, Imperiul Rus. Este un telefon intrat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, în 1984, prin transfer de la Muzeul de Stat de Istorie și Studiere a Ținutului Natal. Exponatul face parte din rarități, având o mare valoare istorică, științifică și tehnică.

Telefonul este montat în cutie de lemn cu forma paralelipipedică. Deasupra cutiei pe o placă tronconică cu marginile văluroase sunt montate cinci cleme pentru conectarea liniilor telefonice și de împământare, un microfon emițător și două clopote ale soneriei. În partea de sus a cutiei se află compartimentul pentru inductor, iar în cea de jos pentru baterie. În dreapta este montată manivela pentru acționarea inductorului. În stânga, pe un braț de metal se află microreceptorul cu mâner de ebonită, legat de aparat cu cordon acoperit cu material textil. Telefonul era prevăzut cu electromagneți. Pentru a fi utilizat trebuia de ridicat receptorul, de învârtit manivela, care acționa inductorul, transmițând semnalul la stația de telefoane, unde era preluat de o telefonistă, care făcea legătura cu abonatul solicitat.

Acest tip de aparat a fost proiectat pentru căile ferate. În 1917 acest telefon era utilizat la stația de cale ferată Lipcani, județul Hotin, gubernia Basarabia (în prezent raionul Briceni). Linia de cale ferată Ocniţa - Lipcani a fost dată în exploatare în anul 1893, împreună cu alte două linii Movilău - Ocnița și Bălți - Ocnița.



 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC