#Exponatul Lunii

Cazanele turnate din bronz din perioada scitică (secolele V-III a. Chr.) reprezintă descoperiri relativ rare în zonele de stepă și silvostepă din nordul Mării Negre, în special la limitele sale de vest. În acest context, vasele de acest gen descoperite pe teritoriul Republicii Moldova ocupă un loc special în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (MNIM). La momentul de față în expoziția arheologică a muzeului sunt expuse două cazane de bronz descoperite în anul 1988 lângă s. Nicolscoe, mun. Tiraspol. Alte două cazane aflate în colecțiile MNIM provin din tumulii de lângă Dubăsari și Răscăieții Noi.

Piesa prezentată în calitate de exponat al lunii reprezintă o descoperire mai puțin cunoscută, documentată în 1979 în tumulul nr. 1 din preajma satului Răscăieții Noi, raionul Ștefan-Vodă. Pe lângă dimensiunile sale remarcabile (aproximativ 10 m înălțime), această movilă funerară este cunoscută și prin descoperirea din anul 1953 a unei terminații din bronz executată în stilul animalier scitic. Ulterior, în contextul deteriorării acestei movile a fost găsit un cazan de bronz turnat atribuit culturii scitice. Cazanul a fost grav afectat mecanic, în urma căruia buza a fost deformată, iar pereții, împreună cu un mâner vertical păstrat, au fost îndoiți. S-au pierdut fragmente din partea superioară a corpului și un mâner. Înălțimea totală reconstituită a cazanului este de 24 cm (fără mânere), diametrul reconstituit al cazanului emisferic este de 30 cm, iar greutatea de 6,5 kg. În 2020, au fost obținute date privind compoziția chimică a aliajului cazanului de bronz, care au arătat că acesta a fost turnat dintr-un aliaj format din aproape 95 % cupru. Mormintele scitice cercetate în tumulul de la Răscăieții Noi au fost datate în secolul al IV-lea a. Chr. În același timp, cazanul cu mânere verticale de la Răscăieții Noi aparține unei perioade mai timpurii, acest fapt fiind demonstrat de terminația din bronz din prima jumătate a secolului al V-lea a. Chr. descoperită în anul 1953. În plus, în mormântul 7 din tumulul 2 de la Răscăieții Noi a fost găsită o placă reprezentând un prădător încolăcit (expusă în expoziția MNIM), datată la mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Astfel, cazanul din tumulul nr. 1 de la Răscăieții Noi, cel m ai probabil, aparține sfârșitului perioadei scitice medii, fiind datat la mijlocul, sau în al treilea sfert al secolului al V-lea î. Chr.

Cazanele de bronz scitice din nord-vestul Mării Negre sunt concentrate în trei regiuni principale: Bucovina-Podolia, Dunărea de Jos și Nistrul de Jos, unde a fost găsit și exemplarul din Răscăieții Noi. Unele cazane scitice au fost găsite în afara unui context arheologic, reprezentând descoperiri fortuite. Cu toate acestea, în asociere cu alte descoperiri „fortuite" (de ex. statui antropomorfe scitice), cazanele scitice marchează o prezență scitică, cel mai probabil, nu mai devreme de finalul secolului al VI-lea a. Chr. Cazanele pătrund în zona Bucovinei și Podoliei în perioada scitică timpurie și sunt cunoscute de la mijlocul secolului al VII-lea a. Chr. Cazanele din bronz turnate împreună cu purtătorii acestora, pătrund în zona de stepă cu 150-200 de ani mai târziu, la fel ca și complexele funerare „militare", care apar în regiunile de stepă de vest, nu mai devreme de mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Marea majoritatea a complexelor funerare cu cazane se încadrează în a două jumătatea a sec. V a. Chr. La începutul secolului al IV-lea a. Chr. aceste cazane se întâlnesc mai rar, iar în al doilea sfert de secolului al IV a. Chr. au dispărut complet din practicile culturale ale populației din stepele nord-vest-pontice.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Inaugurarea expoziției „Tragedia invizibilă. Holocaustul femeilor rome „la Bug” (1942-1944): deportare, umilire, înfometare, contaminare, exterminare”

2 august 2023

Drama femeilor rome în Holocaust în 1942-1944 este prezentată într-o expoziție unică, în perioada 2-23 august, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în premieră pentru Republica Moldova. Expoziția prezintă mărturii foto-documentare ale dramei femeilor rome deportate, exterminate în perioada celui de-al Doilea Război Mondial în lagărele de concentrare situate pe teritoriul dintre râurile Nistru și Bug. În același timp, expoziția aduce un omagiu tuturor victimelor de etnie romă, subliniind pericolele conexe războiului și necesitatea de combatere a tuturor formelor de discriminare și manifestare de ură.

Angajamentul Republicii Moldova de a promova memoria Holocaustului, culturii toleranței pentru combaterea rasismului, xenofobiei și altor forme de intoleranță a fost reconfirmat de Secretarul General al Ministerului Culturii Ana Varzari.

Despre efortul de contracarare a oricăror forme de discriminare, inclusiv în raport cu refugiații și refugiatele din Ucraina care fug de războiul deliberat provocat de Rusia, a vorbit Laura Hruby, șefă Adjunctă a Ambasadei Statelor Unite la Chișinău. Ea a subliniat nevoia de evitare a încercărilor de justificare a Holocaustului.

În perioada 1942 - 1944, aproximativ 25.000 de romi din România, inclusiv 2123 romi sedentari din Basarabia, au fost deportați și exterminați în lagărele de concentrare situate în teritoriu dintre Nistru și Bug.

Pentru prima dată în Moldova, Holocaustul romilor este comemorat din perspectiva femeilor, a menționat Reprezentanta de țară UN Women Moldova Dominika Stojanoska. Ea a reiterat nevoia de suport continuu pentru femeile rome care sunt în continuare supuse discriminării pe criterii de gen și etnie.

În anul 2015, Parlamentul European a proclamat printr-o Rezoluție specială data de 2 august drept Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor. La 22 iulie 2016, Parlamentul Republicii Moldova a votat „Declarația privind acceptarea Raportului final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, prezidată de Elie Wiesel", iar ulterior Guvernul a aprobat un Plan de acțiuni prin care Republica Moldova s-a angajat plenar în eforturile comunității internaționale privind studierea Holocaustului și comemorarea victimelor acestuia: evreilor și romilor.

Există o singură cale să ne eliberăm de ura interetnică - respectul reciproc, a menționat directorul Agenției Relații Interetnice, Dmitri Moruz, care a exprimat speranța că anul viitor Ziua Holocaustului Romilor va fi comemorată la un monument care ar urma să fie edificat în memoria romilor.

Cercetătorul Ion Duminică, a menționat că expoziția „Tragedia invizibilă. Holocaustul Femeilor rome „la Bug" (1942-1944): deportare, umilire, înfometare, contaminare, exterminare" - reunește imagini fotografice, însoțite de memorii şi documente de arhivă ce reflectă perioada deportărilor și tratamentului inuman în raport cu femeile rome în perioada 1941-1944. Potrivit lui, este mai actual decât oricând să învățăm nu doar partea glorioasă a războiului, ci despre tragedia pe care orice război o aduce oamenilor. „Pentru ca Holocaustul să nu se repete niciodată, trebuie să știm ce a fost", a menționat Dr. Ion Duminică.

Expoziția „Tragedia invizibilă. Holocaustul Femeilor rome „la Bug" (1942-1944): deportare, umilire, înfometare, contaminare, exterminare", este organizată de UN Women în colaborare cu Coaliția „Vocea Romilor", Platforma Femeilor Rome „ROMNI", Muzeul Național de Istorie a Moldovei, cu sprijinul financiar al Guvernului Statelor Unite.

Expoziția va fi amplasată pe gardul Muzeului Național de Istorie a Moldovei și va fi deschisă pentru publicul larg până în data de 23 august 2023. Expoziția „Tragedia invizibilă. Holocaustul femeilor rome „la Bug" (1942-1944): deportare, umilire, înfometare, contaminare, exterminare" este organizată de UN Women, în colaborare cu Coaliția „Vocea Romilor", Muzeul Național de Istorie a Moldovei și sprijinul financiar al Guvernului Statelor Unite.