#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Lansare de carte în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului

24 Septembrie 2014

În cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei au fost lansate două publicații noi: revista Arheologia Preventivă în Republica Moldova, vol. I, nr. 1-2, editată de Agenția Națională Arheologică, și monografia Moneda otomană în Moldova în perioada 1512-1603, semnată de cercetătoarea muzeului dr. Ana Boldureanu.

Evenimentul, moderat de directorul general al Muzeului Național de Istorie a Moldovei dr. hab. Eugen Sava, s-a bucurat de prezența a peste 100 de participanți: cercetători, muzeografi, cadre didactice, studenți.

Au luat cuvântul: Monica Babuc, Ministra Culturii; dr. Vlad Vornic, directorul general al Agenției Naționale Arheologice, editorul revistei lansate; profesorul universitar dr. hab. Ion Niculiță; dr. hab. Oleg Levițchi, directorul Institutului Patrimoniului Cultural al AŞM; dr. Nicolae Telinov, șeful sectorului Istorie medievală al Institutului Patrimoniului Cultural al AŞM; dr. Ion Tentiuc, șeful sectorului Arheologie și Istorie veche al MNIM; heraldistul de stat dr. Silviu Tabac; dr. Ana Boldureanu, autoarea monografiei, șefa sectorului Istorie medievală și Numismatică al MNIM.

Revista Arheologia Preventivă în Republica Moldova, vol. I, nr. 1-2. Chișinău, 2014, 184 p.

Editată de Agenția Națională Arheologică, revista este o publicație periodică în domeniul cercetării, valorificării și promovării patrimoniului arheologic național, care se adresează deopotrivă specialiștilor, celor pasionați de arheologie și istorie, dar și publicului larg, în general.

Primul volum al revistei prezintă rezultatele preliminare ale investigațiilor arheologice de salvare și preventive efectuate în anii 2012-2013 de către Agenția Națională Arheologică, în colaborare cu diferite instituții de profil: Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă" și Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi".

Revista valorifică rezultatele investigațiilor realizate la siturile arheologice din zona traseului în curs de reabilitare Sărăteni-Soroca (stațiunea eneolitică Rogojeni, tumulii din epoca bronzului de la Rogojeni și Brânzenii Noi, r-nele Şoldănești și Telenești); la cetatea getică de la Butuceni (r-nul Orhei); la siturile arheologice din antichitatea târzie de la Zamciogi (r-nul Strășeni), Sagaidacul Nou și Lipoveni (r-nul Cimișlia); la situl de epocă eneolitică și romană târzie de la Alexandru cel Bun (r-nul Soroca); în vatra comunei Vorniceni (r-nul Strășeni); la situl medieval Ţipova-Defileul Ivănesei (r-nul Rezina); în vatra veche a comunei Lăpușna (r-nul Hâncești); la mănăstirea Răciula (r-nul Călărași); la complexele istorico-arhitecturale Conacul Manuc Bey (or. Hâncești) și Conacul cu parc dendrologic al lui A. I. Pommer de la Ţaul (r-nul Dondușeni); în centrul istoric al Chișinăului.

Descoperirile prilejuite de investigațiile din anii 2012-2013 aduc noi și importante contribuții la cunoașterea trecutului mai mult sau mai puțin îndepărtat la țării noastre.

A. Boldureanu, Moneda otomană în Moldova în perioada 1512-1603, Biblioteca „Tyragetia" XXIV, Chișinău, 2013. (faceți click pe titlu pentru informații suplimentare privind acest volum).