#Exponatul Lunii

Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului. Conform circularei din 1864, predarea se făcea în limba română, prevedere aplicată în întreaga eparhie. Prima directoare a școlii a fost Anastasia Rizo, de viță nobilă, invitată de arhiepiscopul Antonie.

Curricula aprobată de Ministerul Învățământului Public și de Eparhia Chișinăului cuprindea atât discipline teoretice, cât și activități practice. Elevele studiau religia, citirea și scrierea în limbile română, slavonă și rusă, aritmetica și exercițiile de calcul, istoria universală și geografia. Programul era completat de cursuri de cânt bisericesc și de deprinderi practice: croitorie, cusut, tricotat, dar și gospodărie - coacerea pâinii și a prescurilor, prepararea mâncărurilor și a conservelor, îngrijirea animalelor și cultivarea grădinii.

Fotografia, realizată în 1911 în atelierul lui fotografic al lui Z. N. Sumovski din Chișinău, sunt imortalizate 29 de absolvente și 13 profesori. În centru apar portretele episcopului Serafim (Ciciagov), ale directoarei N. R. Mihelson, profesoarei V. E. Bejerian și preoților F. Ghiliarov și P. Jurikas. Între cadrele didactice se regăsește și Paraskovia Vasilievna Cuciurenko, profesoară de caligrafie timp de 37 de ani, devenită în 1911 educatoare principală și adjunctă a directoarei. Pentru devotamentul său, care a fost decorată cu medalia de aur „Pentru serviciu îndelungat".

Pe verso-ul vignetei se află eticheta magazinului și atelierului de rame, tablouri, oglinzi și sticlă de fereastră A. D. Kon'gova, Chișinău, str. Gogol nr. 37, lângă Banca de Stat.

Fotografia de promoție a fost donată la sfârșitul anului 2025 Muzeului Național de Istorie a Moldovei de către familia Dadiștian din Drochia.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Lansare de carte în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului

24 Septembrie 2014

În cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei au fost lansate două publicații noi: revista Arheologia Preventivă în Republica Moldova, vol. I, nr. 1-2, editată de Agenția Națională Arheologică, și monografia Moneda otomană în Moldova în perioada 1512-1603, semnată de cercetătoarea muzeului dr. Ana Boldureanu.

Evenimentul, moderat de directorul general al Muzeului Național de Istorie a Moldovei dr. hab. Eugen Sava, s-a bucurat de prezența a peste 100 de participanți: cercetători, muzeografi, cadre didactice, studenți.

Au luat cuvântul: Monica Babuc, Ministra Culturii; dr. Vlad Vornic, directorul general al Agenției Naționale Arheologice, editorul revistei lansate; profesorul universitar dr. hab. Ion Niculiță; dr. hab. Oleg Levițchi, directorul Institutului Patrimoniului Cultural al AŞM; dr. Nicolae Telinov, șeful sectorului Istorie medievală al Institutului Patrimoniului Cultural al AŞM; dr. Ion Tentiuc, șeful sectorului Arheologie și Istorie veche al MNIM; heraldistul de stat dr. Silviu Tabac; dr. Ana Boldureanu, autoarea monografiei, șefa sectorului Istorie medievală și Numismatică al MNIM.

Revista Arheologia Preventivă în Republica Moldova, vol. I, nr. 1-2. Chișinău, 2014, 184 p.

Editată de Agenția Națională Arheologică, revista este o publicație periodică în domeniul cercetării, valorificării și promovării patrimoniului arheologic național, care se adresează deopotrivă specialiștilor, celor pasionați de arheologie și istorie, dar și publicului larg, în general.

Primul volum al revistei prezintă rezultatele preliminare ale investigațiilor arheologice de salvare și preventive efectuate în anii 2012-2013 de către Agenția Națională Arheologică, în colaborare cu diferite instituții de profil: Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă" și Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi".

Revista valorifică rezultatele investigațiilor realizate la siturile arheologice din zona traseului în curs de reabilitare Sărăteni-Soroca (stațiunea eneolitică Rogojeni, tumulii din epoca bronzului de la Rogojeni și Brânzenii Noi, r-nele Şoldănești și Telenești); la cetatea getică de la Butuceni (r-nul Orhei); la siturile arheologice din antichitatea târzie de la Zamciogi (r-nul Strășeni), Sagaidacul Nou și Lipoveni (r-nul Cimișlia); la situl de epocă eneolitică și romană târzie de la Alexandru cel Bun (r-nul Soroca); în vatra comunei Vorniceni (r-nul Strășeni); la situl medieval Ţipova-Defileul Ivănesei (r-nul Rezina); în vatra veche a comunei Lăpușna (r-nul Hâncești); la mănăstirea Răciula (r-nul Călărași); la complexele istorico-arhitecturale Conacul Manuc Bey (or. Hâncești) și Conacul cu parc dendrologic al lui A. I. Pommer de la Ţaul (r-nul Dondușeni); în centrul istoric al Chișinăului.

Descoperirile prilejuite de investigațiile din anii 2012-2013 aduc noi și importante contribuții la cunoașterea trecutului mai mult sau mai puțin îndepărtat la țării noastre.

A. Boldureanu, Moneda otomană în Moldova în perioada 1512-1603, Biblioteca „Tyragetia" XXIV, Chișinău, 2013. (faceți click pe titlu pentru informații suplimentare privind acest volum).