EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Piesa reprezintă partea inferioară a piciorului unei mese festive, confectiontă din marmură alb-gri. În partea superioară este prevăzută cu o proeminență asemănătoatre unui capiteliu al ordinului doric, pe platforma orizontală a căruia este o adâncitură gravată, pătrată, prevăzută pentru fixarea celei de-a doua părți a picioruui (cea superioară). Partea inferioară a piciorului este executată în stil antropomorf, în opinia noastră, având două variante de identificare a personajului. Prima ar sugera imaginea capului tânărului Heracle (Heracles - Ἡρακλῆς) (fără barbă), cel mai iubit erou al antichității, care poartă pe cap blana leului din Nemeea - Λέων της Νεμέας, un monstru vicios din mitologia greacă, care a trăit în Nemeea și, în cele din urmă, a fost ucis de către Heracles. Prima muncă a lui Heracles - din cele douăsprezece, stabilite de către regele Euristeu (vărul său) - a fost să ucidă leul din Nemeea și să aducă regelui blana sa. Din mitologia greacă mai este cunoscut faptul că leul din Nemeea lua chipul unei femei frumoase, pentru a-i ademeni pe oamenii din satele vecine, care doreau să salveze fata aflată în primejdie. După intrarea în peșteră, omul vedea o femeie, care se prefăcea, de obicei, că e rănită și se grăbea s-o ajute. Când acesta se apropia foarte mult, femeia se transforma în leu și-l omora. Leul devora apoi omul, oferindu-i oasele lui Hades - ᾍδης, zeul Infernului, care trăia în împărăția umbrelor. Cea de a două variantă a reprezentării antropomorfe ar putea fi cea a lui Alexandru cel Mare, rege al Macedoniei în a doua jumătate a sec. IV a. Chr., unul din cei mai vestiți eroi ai lumii grecești, care este reprezentat, pe unele imagini, cu chipul lui Heracles - având blana leului pe el. Unii cercetători consideră obiceiul purtării blănii leului ucis drept semn al puterii regale. Chiar însuși cuvântul βασιλεύς, tradus din greaca veche, înseamnă „cel ce merge pe calea leului", adică rege. Acest titlu era purtat de regii greci din perioada homerică, iar mai târziu, începând cu sec. VII p.Chr., - de către regii bizantini.

Piesa ar putea fi datată cu sec. V-VI p. Chr., iar posibila provenință ar fi Asia Mică.

Ea se află în colecția Muzeului de circa 10 ani. Suportul din granit gri nu aparține piesei originale.

Caracteristicile metrice: H: 330 mm; LA: 112 mm.

 


Tur Virtual

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

#Exponatul Lunii

Mai 2021

Copia pectoralului de aur de la Tovsta Mogila

Pectoralul de la Tovsta Mogila este considerat principala comoară arheologică a Ucrainei (este descrisă, de exemplu, pe sigla Institutului de Arheologie al Academiei Naționale de Științe din Ucraina). Această piesă unică de aur, cu titlul 958 și greutatea de 1140 g, a fost descoperită în urma săpăturilor arheologice a movilei funerare scitice Tolstaya Mogila (Tovsta Mogila), la 21 iunie 1971, în apropierea orașului Pokrov (pe atunci Ordzhonikidze), regiunea Dnepropetrovsk. În urma săpăturilor lui Boris Mozolevsky și Yevgeny Chernenko, s-a dovedit că tumulul cu o înălțime de 8,6 m și un diametru de 70 m a fost ridicat pentru reprezentanții elitei scitice în jurul anilor 350-340. î.Hr. Tumulul Tolstaya Mogila este „cavoul" unei familii aristocratice scitice, unde înmormântările „regelui" și apoi a „reginei" cu un copil au fost efectuate la intervale scurte de timp. Mai târziu, mormântul „regelui" a fost jefuit, dar tâlharii, din fericire, nu au observat la intrarea în mormânt mai multe bijuterii (o sabie în teacă, un bici), inclusiv un pectoral.

Se consideră că pectoralul a fost realizat de meșteri giuvaiergii de origine greacă sau macedoneană. Este păstrat în Muzeul Comorilor Istorice din Kiev și face parte din Fondul istoric al metalelor și pietrelor prețioase din Ucraina. Pectoralul are forma unei semiluni, compoziția sa constă din trei niveluri, separate de două tuburi goale în formă de frânghie răsucită. Alte două tuburi similare încadrează pectoralul în partea superioară și inferioară. Nivelul superior prezintă mai multe scene separate cu sciți și animale domestice. În centru, doi bărbați pe jumătate goi țin în mâini o piele de animal întinsă, asemănătoare cu a unei oi. În stânga și în dreapta sunt înfățișați cai cu mânzi și vaci cu viței, în spatele lor figurează slujitori scitici, dintre care unul mulge o oaie, iar celălalt - o vacă, ținând o oală și o mică amforă. În mijloc, printre lăstarii de plante și flori, sunt reprezentate figuri de păsări. Nivelul inferior descrie scene de vânătoare, grifoni fantastici și animale sălbatice reale. Frizele superioare și inferioare ale pectoralului sunt realizate în aspect de „dantelă", figurinele oamenilor și animalelor de pe ele sunt realizate folosind tehnica de turnare pe baza unui model de ceară. Acestea sunt sculpturi tridimensionale, plate doar în partea interioară a pectoralului. Figurile tridimensionale ale păsărilor sunt atașate cu știfturi printre flori, ale căror petale sunt acoperite cu email colorat.

Este evident că un anumit text iconografic a fost criptat în pectoral, deși înțelegerea sa este foarte dificilă. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că la peste jumătate de secol de la descoperire, au fost prezentate peste douăzeci de interpretări ale imaginilor din pectoral. Una dintre cele mai exacte și inovatoare pare a fi interpretarea primară a imaginilor, exprimată de descoperitorul său - Boris Mozolevsky. Deja în analiza sa se menționează cele mai mici detalii ale decorului, inclusiv ornamentele florale, toate mișcările figurilor frizelor inferioare și superioare, gesturile și direcția privirii personajelor scenei centrale, deși nu sunt întotdeauna luate în considerare în studiile ulterioare. B. Mozolevsky a propus, de asemenea, o analiză a compoziției frizelor plastice și o interpretare a naturii imaginilor, în special a scenei centrale a frizei superioare. Dmitry Raevsky a încadrat pectoralul în modelul conceptual al universului scitic pe care l-a creat, dedicându-i un loc special, în care structura pectoralului este citită drept cosmogramă greco-scitică. La baza compoziției frizei superioare a pectoralului poate fi și o legendă asociată cu apariția dinastiei macedonene. Prin urmare, pectoralul putea ajunge în proprietatea regelui scit ca dar de la Ateas în timpul negocierilor pentru ajutorul oferit în războiul din 339 î.Hr. (și el, Ateas, la rândul său, a primit piesa în dar de la Filip al II-lea al Macedoniei). Cu toate acestea, rămân neclare multe detalii. Pectoralul nu are analogii nu doar în lumea sciților, ci și în mediul grecesc. Actualmente, în pofida posibilelor analogii ale altor piese cu elemente și tehnici asemănătoare, pectoralul rămâne o operă de artă deosebită, încă neîntrecut în măiestria execuției și ușurința ideii creatorului său.

Copia pectoralului de la Tovsta Mohila, obiect de valoare istorică din tezaurul ucrainean, a fost oferită în dar Președintei Maia Sandu de către omologul său ucrainean, Volodymyr Zelenskyy, în timpul vizitei sale la Kyiv din luna ianuarie 2021 și actualmente face parte din patrimoniul MNIM.



 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Piesa reprezintă partea inferioară a piciorului unei mese festive, confectiontă din marmură alb-gri. În partea superioară este prevăzută cu o proeminență asemănătoatre unui capiteliu al ordinului doric, pe platforma orizontală a căruia este o adâncitură gravată, pătrată, prevăzută pentru fixarea celei de-a doua părți a picioruui (cea superioară). Partea inferioară a piciorului este executată în stil antropomorf, în opinia noastră, având două variante de identificare a personajului...

Citeşte mai multe >>































__________________________________________

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu