#Exponatul Lunii

Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor. Spiritul sărbătorii Învierii Domnului este completat de cele zece ilustrate cu tematică pascală, parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, editate acum un secol. Au completat colecția de carte poștală acum mai bine de un deceniu în urma unei achiziții reușite, or fondul de ilustrare cu tematica pascală este modest și suntem într-o permanentă căutare de completare. Cărțile poștale sunt „deosebite" ca efect poștal, tipografic și cromatic - acesta fiind și motivul de a reveni la acest gen de felicitări. Spre deosebire de felicitările „clasice", acestea sunt de mărimi mici (6,5 cm x 11 cm), confecționate din carton (excepție o singură felicitare confecționată din hârtie fotografică, imagine alb-negru), cromatică „vie", editate în România și Germania, circulate prin transmitere.

Numele sărbătorii își are originea în verbul persach, ceea ce înseamnă a trece, preluat de evrei de la egipteni. A intrat în limba română prin intermediul formei bizantino-latine Paschae, semnificând „trecerea prin moarte la viață, biruința vieții și eliberarea din robia păcatului". Sărbătoarea Paștelui este o sărbătoare a toleranței și iertării, reprezentând o punte de legătură între prezent și trecut. Semnificația acestei sărbători o transmit și simbolurile ei, prezente, de altfel, și pe cărțile poștale pascale: ouăle încondeiate, iepurașul, mielul, cozonacul, pasca, diverse scene biblice legate de răstignirea și învierea lui Iisus Hristos.

Legendele creștine leagă simbolul ouălor roșii de patimile lui Hristos. Răstignirea și învierea Lui se înfrățesc cu reînvierea naturii primăvara și cu reluarea ciclurilor vieții. Oul, el însuși purtător de viață, devine un simbol al regenerării și a veșniciei.

Pe masa de Paști se află și pasca - un alt aliment ritual care amintește de vechile jertfe de „împăcare", nesângeroase. Prepararea ei este o sarcină exclusivă a femeii, cea care dă viață, aluatul dospit fiind „viu". Cea mai semnificativă componentă a sărbătorii pascale este lumina. Ceremonia Luminii este asociată cu istoria miracolului aprinderii luminii în ziua de Paști la Mormântul lui Hristos din Ierusalim. Lumânarea, prezentă în imagini, are și ea mesajul ei. Cu lumânarea de la Înviere ne întoarcem acasă după slujba religioasă de la miezul nopții. Lumina aceasta, adusă în viața creștinului, alungă paguba și relele din casă. Mielul face parte din preparatele specifice sărbătorii pascale, semnificând simbolul jertfei Mântuitorului, care a murit crucificat ca un miel nevinovat. Iepurașul, pe care-l așteptăm la sărbătoarea Paștelui, reprezintă renașterea naturii, atât de așteptată după o iarnă grea. Cu timpul acest simbol a ajuns să fie însoțit de bucurii și cadouri. Spre deosebire de Crăciun, când anunțarea și actul ritual al integrării comunității în timpul sacru al sărbătorii revenea cetei de colindători, de Paști „nu se merge pe la case", masa rituală organizându-se în fiecare familie, ea simbolizând comunitatea cu Dumnezeu.

Tur Virtual

#Exponatul Lunii

Martie 2023

Figurina antropomorfă de la Cealîc

Figurina antropomorfă aparține perioadei eneoliticului - mijlocul mileniului V î. Hr. Aceasta a fost descoperită în stare fragmentară, în timpul săpăturilor arheologice, efectuate de I. Manzura și B. Govedaritsa în anul 2012, în așezarea Cealîc, raionul Taraclia. Fragmentele figurinei au fost găsite printre bucățile de lipitură de lut ars, în partea sudică a unei locuințe, care, cel mai probabil, reprezenta un loc special, destinat desfășurării ceremoniilor religioase. Această ipoteză este susținută și de prezența în apropierea figurinei a șapte cupe de dimensiuni mici, decorate cu ornament incizat, care, se pare, erau folosite pentru libații rituale.

Figurina este realizată din pastă fină de lut, în amestec cu ceramică pisată, și are suprafața acoperită cu un strat de angobă de culoare maro deschis. Este realizată într-o manieră realistă, tradițională pentru cultura Gumelnița, și prezintă o figură feminină în poziție verticală, cu brațele îndoite și ridicate, în așa-numita ipostază de tip „Oranta", care este răspândită pe larg în tradiția iconografică ortodoxă, când este înfățișat chipul Maicii Domnului. Capul figurinei plasat pe un gât cilindric înalt are o formă aplatizată, nasul este reprezentat printr-un brâu vertical, iar ochii - prin două orificii. Corpul este turtit, extinzându-se brusc în partea inferioară. Pe suprafața corpului este bine reliefat pieptul și ombilicul. Fesele și picioarele sunt bine conturate și decorate într-o manieră voluminoasă. Suprafața feselor este ornamentată cu incizii în formă de spirale, iar coapsele - cu incizii verticale și oblice. Sub genunchi se observă câte un brâu orizontal, care, posibil, înfățișează partea superioară a încălțămintei de tipul unor cizme înalte. Pe brațe și în partea inferioară a corpului există orificii, destinate pentru agățarea unor accesorii.

Figurinele antropomorfe aparțin categoriei obiectelor de cult și, potrivit specialiștilor, sunt asociate cu diverse ceremonii ritualice. În siturile arheologice din epocile neoliticului și eneoliticului, acestea, de regulă, sunt găsite în contexte legate de lumea mitică a zeilor sau a strămoșilor de pe cealaltă lume. În locuințe, figurinele, de obicei, sunt descoperite lângă cuptoare sau vetre, adică în locuri situate la hotarul dintre lumi. În practica funerară din timpurile respective, figurinele feminine, de obicei, sunt asociate cu înmormântările copiilor sub 10-12 ani, care, conform viziunilor oamenilor străvechi, aparțin încă parțial celeilalte lumi. Se consideră că în structurile religioase ale agricultorilor preistorici, imaginile antropomorfe feminine erau corelate cu cultul fertilității și al renașterii. Acestea, posibil, înfățișau pe Marea Zeiță-Mamă sau zeitatea fertilității. Potrivit unor cercetători, figurinele antropomorfe, în general, ar putea fi asociate cultului strămoșilor.

Dimensiunile figurinei: Înălțimea - 195 mm, Lățimea maximă - 84 mm.
Apartenența culturală: Cultura Gumelnița A, Varianta Bolgrad-Aldeni,
Datarea: cca. 4600-4400 î.Hr

#Exponatul Lunii

Ilustrate cu tematică pascală

Martie 2023

Figurina antropomorfă de la Cealîc

#Exponatul Lunii