#Exponatul Lunii

Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor. Spiritul sărbătorii Învierii Domnului este completat de cele zece ilustrate cu tematică pascală, parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, editate acum un secol. Au completat colecția de carte poștală acum mai bine de un deceniu în urma unei achiziții reușite, or fondul de ilustrare cu tematica pascală este modest și suntem într-o permanentă căutare de completare. Cărțile poștale sunt „deosebite" ca efect poștal, tipografic și cromatic - acesta fiind și motivul de a reveni la acest gen de felicitări. Spre deosebire de felicitările „clasice", acestea sunt de mărimi mici (6,5 cm x 11 cm), confecționate din carton (excepție o singură felicitare confecționată din hârtie fotografică, imagine alb-negru), cromatică „vie", editate în România și Germania, circulate prin transmitere.

Numele sărbătorii își are originea în verbul persach, ceea ce înseamnă a trece, preluat de evrei de la egipteni. A intrat în limba română prin intermediul formei bizantino-latine Paschae, semnificând „trecerea prin moarte la viață, biruința vieții și eliberarea din robia păcatului". Sărbătoarea Paștelui este o sărbătoare a toleranței și iertării, reprezentând o punte de legătură între prezent și trecut. Semnificația acestei sărbători o transmit și simbolurile ei, prezente, de altfel, și pe cărțile poștale pascale: ouăle încondeiate, iepurașul, mielul, cozonacul, pasca, diverse scene biblice legate de răstignirea și învierea lui Iisus Hristos.

Legendele creștine leagă simbolul ouălor roșii de patimile lui Hristos. Răstignirea și învierea Lui se înfrățesc cu reînvierea naturii primăvara și cu reluarea ciclurilor vieții. Oul, el însuși purtător de viață, devine un simbol al regenerării și a veșniciei.

Pe masa de Paști se află și pasca - un alt aliment ritual care amintește de vechile jertfe de „împăcare", nesângeroase. Prepararea ei este o sarcină exclusivă a femeii, cea care dă viață, aluatul dospit fiind „viu". Cea mai semnificativă componentă a sărbătorii pascale este lumina. Ceremonia Luminii este asociată cu istoria miracolului aprinderii luminii în ziua de Paști la Mormântul lui Hristos din Ierusalim. Lumânarea, prezentă în imagini, are și ea mesajul ei. Cu lumânarea de la Înviere ne întoarcem acasă după slujba religioasă de la miezul nopții. Lumina aceasta, adusă în viața creștinului, alungă paguba și relele din casă. Mielul face parte din preparatele specifice sărbătorii pascale, semnificând simbolul jertfei Mântuitorului, care a murit crucificat ca un miel nevinovat. Iepurașul, pe care-l așteptăm la sărbătoarea Paștelui, reprezintă renașterea naturii, atât de așteptată după o iarnă grea. Cu timpul acest simbol a ajuns să fie însoțit de bucurii și cadouri. Spre deosebire de Crăciun, când anunțarea și actul ritual al integrării comunității în timpul sacru al sărbătorii revenea cetei de colindători, de Paști „nu se merge pe la case", masa rituală organizându-se în fiecare familie, ea simbolizând comunitatea cu Dumnezeu.

Tur Virtual

#Exponatul Lunii

Octombrie 2023

Cartea lui Dimitrie Cantemir „Creșterea şi descreșterea Imperiului Otoman”

Anul acesta comemorăm 350 de ani de la nașterea și 300 de la moartea lui Dimitrie Cantemir (26 octombrie 1673- 21 august 1723), cel mai de seamă gânditor umanist român şi totodată autor al primelor scrieri filosofice originale românești.

Dimitrie Cantemir reprezintă una din cele mai înalte culmi de gândire a vremii sale în toate domeniile de care geniul său s-a apropiat - istoriografie, geografie, filosofie deschizându-le noi perspective de dezvoltare. Marele cărturar a cunoscut în profunzime mediul musulman, învățând pe lângă limbile occidentale și cele orientale (turca, persana şi araba), adăugând, la instrucția deja amplă, şi cunoştinţe de logică, medicină, științele naturii, astronomie şi de muzică. Solid informat în variate domenii, politolog, diplomat înnăscut, beizadeaua creștină a câștigat încrederea sultanului Ahmed al III-lea, de la care a obținut favoarea de a consulta documentele istoriei imperiale, pe care le-a utilizat în realizarea celebrei opere „Creșterea şi descreșterea Imperiului Otoman", rămasă şi astăzi o lucrare de referință în bibliografia de specialitate.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei tezaurizează varianta germană a acestei lucrări, editată la Hamburg, în anul 1745. Această ediție este un volum impunător de 863 pagini, însoțită de o prefață a editorului, în limba germană, în care sunt consemnate cuvinte de laudă, de prețuire: „...considerăm că o asemenea operă de o însemnătate atât de mare trebuie să fie cunoscută nemților în limba lor maternă..."

Dimitrie Cantemir a fost primul cărturar care a arătat că istoria Imperiului Otoman se împarte în două părți. Prima parte, cea a creșterii, cuprinde biografiile a 19 sultani şi se încheie pe la 1672 când imperiul intră într-o nouă fază, cea a declinului politic şi militar. Prin această lucrare Cantemir încearcă să atragă atenția asupra necesității închegării unei alianțe a țărilor europene împotriva expansiunii turcești. În același timp, autorul are cuvinte de laudă pentru unele aspecte ale culturii poporului turc.

Ca şi „Descrierea Moldovei", „Creșterea şi descreșterea Imperiului Otoman", s-a bucurat de o largă popularitate în cultura țărilor europene. Lucrarea a fost tradusă mai întâi în rusește de către Dimitrie Grozin, fără a fi tipărită. După moartea lui Dimitrie Cantemir, datorită fiului său Antioh, devenit ambasador al Rusiei la Londra, apoi la Paris, această scriere fundamentală a cărturarului nostru a fost tradusă şi editată în limbile engleză (două volume, 1734-1735, urmată de o nouă ediție în 1756), franceză (1743, în patru volume mici). În 1745 lucrarea apare în limba germană. Ea a fost citită, prețuită înalt şi folosită în scrierile lor de către Voltaire, Byron, Victor Hugo ş.a. şi este primul tratat ce abordează problema puterii otomane şi a caracterului multicultural din imperiu. Lucrul asupra acestei opere a început în timpul aflării în Imperiul Otoman, fiind reluată după 1711 şi terminată in 1717. Această lucrare îi aduce faima europeană şi îl situează printre marii cărturari ai vremii.

#Exponatul Lunii

Ilustrate cu tematică pascală

Octombrie 2023

Cartea lui Dimitrie Cantemir „Creșterea şi descreșterea Imperiului Otoman”

#Exponatul Lunii