#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Seminarul științifico-practic „Sistemul de administrare a patrimoniului arheologic în muzeele din Republica Moldova”

14 iunie 2023

În data de 14 iunie 2023, în Sala Albastră a Muzeului Național de Istorie a Moldovei a avut loc seminarul științifico-practic „Sistemul de administrare a patrimoniului arheologic în muzeele din Republica Moldova", organizat în colaborare cu Agenția Națională Arheologică și sub patronajul Ministerului Culturii al Republicii Moldova.

Evenimentul, care s-a desfășurat în cadrul Zilelor Europene ale Arheologiei, a reunit instituții muzeale din subordinea autorităților publice locale din Republica Moldova. Participanții au avut ocazia să interacționeze și să învețe de la specialiști consacrați din domeniul arheologiei, care au adus în discuție problemele actuale privind protejarea și punerea în valoare a patrimoniului arheologic.

Seminarul a fost împărțit în două secțiuni principale. În prima secțiune, comunicările de specialitate au fost susținute de următorii experți:

Dr. hab. Ghеоrghе Postică a abordat tema patrimoniului arheologic în prisma muzeelor locale din Republica Moldova, dr. Vlad Vornic a discutat despre problemele actuale ale protejării patrimoniului arheologic și legislația națională, dr. Sergiu Popovici a relatat despre registrul siturilor arheologice din Republica Moldova la starea actuală, dr. Ion Tentiuc a susținut un studiu de caz intitulat „Muzeul local și cercetarea arheologică în localitatea Chișinău", iar dr. Vasile Iucal, directorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Ungheni, a adus în discuție experiențele și problemele în valorificarea patrimoniului arheologic mobil la Muzeul de Istorie și Etnografie din Ungheni.

A doua secțiune a seminarului a fost dedicată discuțiilor libere între cercetători și reprezentanții muzeelor locale cu privire la sistemul de administrare a patrimoniului arheologic. Participanții au avut oportunitatea de a discuta despre identificarea, protejarea și promovarea patrimoniului arheologic, formarea unei baze de date electronice, conservarea și expunerea patrimoniului arheologic, sintetizarea patrimoniului arheologic, modalitățile de colectare a artefactelor arheologice mobile în muzeele locale, precum și rolul muzeelor în combaterea braconajului arheologic și în identificarea și protejarea siturilor arheologice.

Seminarul a reprezentat o oportunitate valoroasă de învățare și schimb de experiență între specialiștii din domeniul arheologiei și muzeelor locale. Participanții au avut posibilitatea să-și consolideze cunoștințele, să exploreze abordări inovatoare și să identifice modalități de îmbunătățire a sistemului de administrare a patrimoniului arheologic în muzeele din Republica Moldova.