#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.

Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.

Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.

Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.

În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Vernisarea expoziției „Șoapta armoniei...” 100 de ani de la nașterea artistului plastic Igor Vieru (1923-1988)

29 august 2023

În data de 29 august, în incinta Muzeului Național de Istorie a Moldovei a avut loc vernisarea expoziției „Șoapta armoniei..." 100 de ani de la nașterea artistului plastic Igor Vieru (1923-1988).

Evenimentul a fost deschis de către Eugen Sava, Directorul General MNIM, care a subliniat importanța lui Igor Vieru și a creației acestuia pentru patrimoniul cultural național. Evenimentul a fost moderat de Ana Boldureanu, șef sector Istorie și Muzeologie MNIM, iar cu luări de cuvânt au participat Vladimir Beșleagă, scriitor, Florina Breazu, președinta Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova, Leontina Vatamanu, regizoare, Vasile Malanețchi, scriitor, Eleonora Sîrghi, critic de artă și Emilia Vieru, reprezentantă a familiei Vieru.

În expoziție sunt incluse o serie de picturi și ilustrații de carte semnate de Igor Vieru, precum și obiecte personale ale pictorului, păstrate în patrimoniul Muzeul Național de Istorie a Moldovei. O parte din lucrările de artă ale artistului au fost expuse în cadrul celei mai ample expoziții personale a lui Igor Vieru, găzduite de Muzeu în perioada mai-septembrie a anului 1988, la a cărei vernisare nu i-a fost dat să ajungă viu, stingându-se din viață la 24 mai 1988.

Genericul expoziției actuale, a fost preluat din eseul „Gânduri în pragul casei", semnat de Igor Vieru în anul 1981, unde printre altele, pictorul meditând asupra tendințelor contemporane de profanare a armoniei culorilor, specifice vechilor scoarțe, menționează că șoapta armoniei acestora a devenit un țipăt iritant, voind astfel să sublinieze importanța și necesitatea păstrării nealterate a artei noastre strămoșești.

Expoziția este structurată în două compartimente: obiecte personale și fotografii, tablouri și desene grafice ale pictorului Igor Vieru.

În primul compartiment sunt expuse decorațiile de stat și departamentale ale URSS și RSS Moldovenească, oferite pictorului întru recunoaștere meritelor sale și adeverințele acestora, fotografii, în care sunt redate crâmpeie din viața și activitatea lui Igor Vieru, mai multe obiecte personale, cum ar fi pălăria sa de paie, vioara, la care a cântat, valiza de pictură, o palitră de culori, un vas din pentru spălarea pensulelor, un covor din familie etc. Un loc central îl ocupă șevaletul lui Igor Vieru, pe care este etalat „Autoportretul" pictorului, creat în anul 1968.

În cel de-al doilea compartiment sunt etalate o serie de lucrări, printre care picturi în ulei pe carton cum ar fi „Amintiri din copilărie" de Ion Creangă, portretul lui Ion Creangă, bojdeuca lui Ion Creangă din Iași, ilustrații în guașă pe hârtie pentru cartea-manual „Abecedar" din anul 1968, la care a lucrat împreună cu poetul Grigore vieru; desene grafice la cartea lui Mihai Eminescu „Călin", decoruri pentru filmul „Podurile" de Vasile Pascaru din anul 1979, precum și ilustrații la carțile pentru copii „Guguță, căpitan de corabie", „Soacra cu trei nurori" de I. Creangă, din anul 1955, „Povestea fulgilor de nea" de Grigore Vieru, din anul 1956 etc.

Expoziția va putea fi vizitată de către publicul larg începând cu data de 17 august 2023 și până la 26 septembrie 2023, în holul de la etaj, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, str. 31 August 1989, 121A.