Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor. Spiritul sărbătorii Învierii Domnului este completat de cele zece ilustrate cu tematică pascală, parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, editate acum un secol. Au completat colecția de carte poștală acum mai bine de un deceniu în urma unei achiziții reușite, or fondul de ilustrare cu tematica pascală este modest și suntem într-o permanentă căutare de completare. Cărțile poștale sunt „deosebite" ca efect poștal, tipografic și cromatic - acesta fiind și motivul de a reveni la acest gen de felicitări. Spre deosebire de felicitările „clasice", acestea sunt de mărimi mici (6,5 cm x 11 cm), confecționate din carton (excepție o singură felicitare confecționată din hârtie fotografică, imagine alb-negru), cromatică „vie", editate în România și Germania, circulate prin transmitere.
Numele sărbătorii își are originea în verbul persach, ceea ce înseamnă a trece, preluat de evrei de la egipteni. A intrat în limba română prin intermediul formei bizantino-latine Paschae, semnificând „trecerea prin moarte la viață, biruința vieții și eliberarea din robia păcatului". Sărbătoarea Paștelui este o sărbătoare a toleranței și iertării, reprezentând o punte de legătură între prezent și trecut. Semnificația acestei sărbători o transmit și simbolurile ei, prezente, de altfel, și pe cărțile poștale pascale: ouăle încondeiate, iepurașul, mielul, cozonacul, pasca, diverse scene biblice legate de răstignirea și învierea lui Iisus Hristos.
Legendele creștine leagă simbolul ouălor roșii de patimile lui Hristos. Răstignirea și învierea Lui se înfrățesc cu reînvierea naturii primăvara și cu reluarea ciclurilor vieții. Oul, el însuși purtător de viață, devine un simbol al regenerării și a veșniciei.
Pe masa de Paști se află și pasca - un alt aliment ritual care amintește de vechile jertfe de „împăcare", nesângeroase. Prepararea ei este o sarcină exclusivă a femeii, cea care dă viață, aluatul dospit fiind „viu". Cea mai semnificativă componentă a sărbătorii pascale este lumina. Ceremonia Luminii este asociată cu istoria miracolului aprinderii luminii în ziua de Paști la Mormântul lui Hristos din Ierusalim. Lumânarea, prezentă în imagini, are și ea mesajul ei. Cu lumânarea de la Înviere ne întoarcem acasă după slujba religioasă de la miezul nopții. Lumina aceasta, adusă în viața creștinului, alungă paguba și relele din casă. Mielul face parte din preparatele specifice sărbătorii pascale, semnificând simbolul jertfei Mântuitorului, care a murit crucificat ca un miel nevinovat. Iepurașul, pe care-l așteptăm la sărbătoarea Paștelui, reprezintă renașterea naturii, atât de așteptată după o iarnă grea. Cu timpul acest simbol a ajuns să fie însoțit de bucurii și cadouri. Spre deosebire de Crăciun, când anunțarea și actul ritual al integrării comunității în timpul sacru al sărbătorii revenea cetei de colindători, de Paști „nu se merge pe la case", masa rituală organizându-se în fiecare familie, ea simbolizând comunitatea cu Dumnezeu.
Despre pandantivele de călăreți din perioada medievală timpurie în spațiul pruto-nistrean
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
A special interest among the pieces from the early medieval period with particular significance is presented by the so-called bronze pendants depicting horses and horse riders executed more or less schematically, found during archaeological excavations and surveys or found accidentally. Their area of circulation includes regions stretching from the Volga and Northern Caucasus to the east and the Balkan Peninsula and Central Europe to the west. Most of them were discovered in Russia, Ukraine, Romania, Bulgaria, Macedonia, Serbia and Hungary.
In the space between Prut and Dniester several such objects are known, belonging to different typological models. These were discovered at Hansca (Ialoveni), Pohorniceni-Petruha (Orhei), Briceni, Cantemir, Bolgrad (reg. Odesa) and in two unknown localities from the Republic of Moldova.
The amulets hold a particular place among the pendants classified by us as type I or Hansca type. In the area which is being investigated four objects representing horses and horse riders are known without close analogies. They show generally a rider in profile heading towards the left. The saddled horse is small, with a long neck, graciously arched. The riders flexed legs makes us assume that he is supporting them on stirrups. The rider wears long boots, bent upward. The riders’ boots are connected with the front and rear legs of the equid. The distinctive element of this object category is that the individual holds the horse crest (holds the reins?) with his right arm, while the left arm adheres flexed to the chest.
The discovery of certain closed archaeological complexes (Hansca) allows dating the Hansca type amulets to the 10th-11th centuries. As hypothesis, we can assume that these objects penetrated to the Prut-Dniester space together with the groups of Iranian Allans from the Northern Caucasus. The presence of Allans to the north of Danube mouth is confirmed by written documentary sources also.
The second type is represented by amulets in which the rider is heading towards the left and holds a long curved sword with both hands. These pieces seem to be earlier and can be dated to the 9th – first half of the 10th century
List of illustrations:
Fig. 1. Medieval bronze pendants representing horses and horse riders from Prut-Dniester space: 1 - Pohorniceni- Petruha; 2 - Briceni; 3 - Cantemir; 4 - Hansca; 5-6 - unknown localities from Moldova.
Ion Tentiuc, Mariana Vasilache
Contribuții la istoria arheologică a Chișinăului (catalogul monumentelor arheologice)
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Ion Tentiuc
Despre ritul și ritualul funerar medieval timpuriu din spațiul pruto-nistrian (necropola de la Molești-Ialoveni)
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2007
Ion Tentiuc, Alexandru Levinschi
Сercetările arheologice de la Buzduganii de Jos, pe valea Ţuțorei, din anul 2008. Considerații preliminare
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Ion Tentiuc, Valeriu Bubulici
Depozitul de unelte şi arme medievale timpurii descoperit la Sadova-Călăraşi, Republica Moldova
Tyragetia, serie nouă, vol. XIII [XXVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Ion Tentiuc, Valeriu Bubulici
Consideraţii privind pandantivele scandinave cu decor animalier sau în formă de scut semisferic din secolele X-XI, descoperite în regiunea Nistrului Mijlociu
Tyragetia, serie nouă, vol. XV [XXX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2021
Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
.jpg)
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
