Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului. Conform circularei din 1864, predarea se făcea în limba română, prevedere aplicată în întreaga eparhie. Prima directoare a școlii a fost nobilă Anastasia Dmitrievna Rizo, invitată de arhiepiscopul Antonie. Curricula aprobată de Ministerul Învățământului Public și de Eparhia Chișinăului cuprindea atât discipline teoretice, cât și activități practice. Elevele studiau religia, citirea și scrierea în limbile română, slavonă și rusă, aritmetica și exercițiile de calcul, istoria universală și geografia. Programul era completat de cursuri de cânt bisericesc și de deprinderi practice: croitorie, cusut, tricotat, dar și gospodărie - coacerea pâinii și a prosforelor, prepararea mâncărurilor și a conservelor, îngrijirea animalelor și cultivarea grădinii. Pe vignetă, realizată în 1911 la atelierul fotografic al lui Z. N. Sumovski din Chișinău, sunt imortalizate 29 de absolvente și 13 profesori. În centru apar portretele episcopului Serafim (Ciciagov), ale directoarei N. R. Mihelson, ale profesoarei V. E. Bejerian și ale preoților F. Ghiliarov și P. Jurikas. O personalitate remarcabilă este Praskovia Vasilievna Cuciurenko, profesoară de caligrafie timp de 37 de ani, devenită în 1911 educatoare principală și adjunctă a directoarei. Pentru devotamentul său, a fost decorată cu medalia de aur „Pentru serviciu îndelungat". În 1911, școala număra 648 eleve repartizate în 17 clase. Biblioteca instituției cuprindea 7414 volume, dintre care 3955 pentru eleve și 3459 pentru profesori. Absolventele, devenite soții de preoți sau învățătoare în școli rurale și urbane, contribuiau la răspândirea credinței și a educației morale, consolidând rolul cultural și spiritual al școlii. Pe verso-ul vignetei se află eticheta „Magazin și atelier de rame, tablouri, oglinzi și sticlă de fereastră A. D. Kon'gova, Chișinău, str. Gogol nr. 37, lângă Banca de Stat". Această vignetă unică a fost donată la sfârșitul anului 2025 Muzeului Național de Istorie a Moldovei de către familia Dadiștian din Drochia.
Afișele sovietice din anii 1918-1939 din fondurile Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Articolul este rezervat cercetării colecției de afișe din patrimoniul MNAIM. Au fost selectate și studiate circa 100 de unități din perioada războiului civil din Rusia (1918-1920) și din perioada interbelică (1922-1939), autorii cărora au fost renumiții pictori A. Apsit, V. Deni și D. Moor.
Majoritatea afișelor cercetate sunt originale și ilustrează o serie de evenimente ale epocii. Conform subiectelor redate acestea pot fi clasificate după criteriile aspectuale și tematice. Astfel, din punct de vedere aspectual afișele pot fi divizate în: politice, militare, propagandistice, sociale și culturale.
După criteriul tematic ele au fost împărțite în patru categorii. Afișele din prima categorie reflectă: activitatea partidului comunist, lupta pentru puterea sovietică, alianța între țărani și muncitori. Din a doua categorie fac parte cele care reflectă activitatea armatei roșii, lupta cu intervenționiștii, lupta cu dezertorii. În categoria a treia sunt incluse afișele despre agricultură, colectivizarea și lupta cu foametea. Ultima categoria include afișe pe tema învățământului public.
Ca urmare a cercetării acestei categorii de piese din patrimoniul MNAIM se poate constata că ele au o importanță deosebită pentru studierea perioadei anilor 1918-1939.
Ольга Щипакина
Din istoria fondării aviației civile în RSSM (1944-1957)
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ольга Щипакина
О некоторых крупнейших авиакатастроф в истории воздушного транспорта (Unele considerente privind cele mai mari catastrofe din istoria aviației civile)
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ольга Щипакина
Colecția de insigne din fondurile Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.