EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Planta viţa de vie, răspândită în prezent practic pe întreg globul pământesc, îşi are începuturile în perioada geologică cretacee/cretaceous superioară, când pe Terra au apărut speciile Vitis Linn (era Mezozoică) şi, mai târziu, Vitis Vinifera L., ultima atribuindu-se deja la plantele agricole de cultură. Originea viţei de vie cultivate - Vitis vinifera L. - majoritatea cercetătorilor o leagă de specia sălbatică de pădure Vitis sylvestris Gmel. Lăstărişuri ale Vitis sylvestris Gmel se întâlnesc încă sporadic în crângurile din lunca Prutului şi ale Nistrului.

În perioada  Precucuteni III - Trypillia A (cca. 4750-4600 a. Chr.) s-a documentat fără dubii prezenţa seminţelor de struguri cultivați pe ceramica aşezării Ruseştii Noi I, stratul I, cuptorul A, constând dintr-o amprentă de semință pe un fragment de ceramică, având ciocul alungit de specie domesticită Vitis vinifera L. O altă amprentă de semință de Vitis vinifera L este documentată în așezarea Vărvăreuca VIII, asesizată pe un perete de vas pictat din etapa Cucuteni B - Trypillia CI (3800-3500/3300 a. Chr.). 
În luna octombrie, cu prilejul Zilei Naționale a Vinului, Muzeul Național de Istorie a Moldovei vă propune spre atenția dumneavoastră o relicvă unicat în sud-estul Europei. Exponatul provine din așezarea Brînzeni VIII ,,Sâiece", aparținând culturii Cucuteni-Trypillia și datată cu faza Cucuteni AB2 - Trypillia B2 (ca. 4050-3800 a. Chr.), localizată în satul Brânzeni, raionul Edineț. Situl este situat la 2 km sud-vest de localitate într-un triunghi format de confluența râuleților Racovăț, Drobiște și drumul local L36 Bădragii Vechi-Brînzeni. Amplasată pe un teren cu 25-30 metri deasupra văii. A fost descoperit în 1966 de arheologul Nicolaie Chetraru. Fiind investigată prin săpături arheologice în perioada 1978-1980 de către Vsevolod Marchevici. 
Piesa lunii octombrie este o amprenta de frunză de vie ce a fost descoperită în 1980, aceasta provine din groapa numărul 5, cercetată parțial, ce avea adâncimea maximă de 155 cm. Din același complex arheologic situat lângă locuința numărul 1 provin și mai multe semințe de viță de vie fapt menționat în raportul de săpătură. 
Amprenta de frunză de viță de vie apare pe o lipitură de lut grosier, ars, este zgurificată în urma arderii secundare, culoare roșiatică, având forma rectangulară neregulată, aplatizată. Suprafața exterioară denivelată, zgrunțuroasă. Suprafața amprentei este netezită, nervurile frunzei fiind foarte bine evidențiate. Având următoarele dimensiuni: diametrul lungime: 99 mm; lățime: 110 mm; grosimea: 28-31 mm, exponatul ne prezintă în toată splendoarea o amprentă autentică de frunză de viță de vie. Unii cercetătorii atribuie amprenta viței de vie domesticite Vitis vinifera L alții fiind mai sceptici o considera de specie sălbatică. Cu toate astea fiind descoperită într-un context arheologic foarte clar și bine documentat, împreună cu semințe de struguri lângă o locuință este o dovadă ce ne permite să afirmăm că vița de vie făcea parte din viața comunităților cucuteniene acum 6000 de ani în urmă. Odată cu aceste descoperiri putem afirma că procesul de domesticire și de creare a strugurilor de masă este în plin proces de dezvoltare. Diversitate formelor ceramice cucuteniene cât și pictura unora din ele ne sugerează fără dubii utilizarea lor ca recipiente pentru diverse lichide. Respectiv apariția vinului la comunitățile cucuteniene poate fi luată în discuție.

Tur Virtual


Publicaţii Revista „Tyragetia"   vol. IV [XIX], nr. 1


Укрепления городища Мерешеука-Четэцуе
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Укрепления городища Мерешеука-Четэцуе

Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică

The citadel is situated 600-800 m east of Mereșeuca village, Mereșeuca commune, Ocnița district, on a high, isolated hill, on the right bank of the Driver river. The local inhabitants call this headland „Cetățuie.” On the west side, the hill has the aspect of a narrow isthmus, crossed transversally by a flattened earth rampart. The isthmus becomes wider to the east of the wall, forming an ascending slope. One isthmus slope had been scarped at around 100 m away from the wall. Starting with the scarp level a semi-circular wall appears headed towards the south and north-east of the hill. One of the wall extremities ends at the northern steep edge of the hill, while another was probably connected to the scarp. The internal defensive line, repeating the shape of the anterior one, lies at the distance of 40-50 m from the wall and forms a central circular platform with a diameter of 100 m. The fortified surface of the citadel is about 2 ha.

The site was discovered in 1949 by T.S. Passek. The research uncovered four Eneolithic horizons and layers belonging to cultures Černoles, Sântana de Mureș-Černjachov and to the old Russian culture. The wall and ditch from the older cultural deposits had been sectioned in 1984. The ditch intersected the cultural layers going down into the sterile soil to the depth of 3.3-3.5 m. The ditch has a width of 0.8-1.0 m at the bottom and up to 5 m in the upper part.

In the outer part of the wall, as well as in the ditch’s channel, under the black-earth layer, a clay layer was attested provoked by downward erosion from the top hill where it initially lay at the base of the wooden wall built on the top rampart. The wall was probably made of a hull of beams, supported by pillars arranged vertically in pairs. The wall thickness reached around 2 m. The inferior part of the hull, which formed the wall, was filed up with earth, and the upper part formed chambers called strelnițe. Living and household structures built of beams were found in the inferior part of the rampart. It had around 8 m width at the base and 3 m heigh and rose around 6 m above ground together with the wall.

The ceramic and amphorae material discovered during the investigations allows us to dates the citadel to the 12th- 13th centuries. It was deserted and burnt probably by order of Tatar-Mongols at the middle of the 13th century. The closest analogies for Mereșeuca-Cetățuie fortification can be found at Lencăuți (fortress) and at Lomacinți, in northern Bucovina.

It appears that the fortress from Mereșeuca represents the southernmost outpost, an observation citadel of Halici from the right bank of Dniester. We can assume, as a hypothesis, that this citadel corresponds with the town Kucelmin from older Russian chronicles.

List of illustrations:

Fig. 1. Mereșeuca-Cetățuie: 1 - placement of citadel Mereșeuca-Cetățue on the map of Republic of Moldova; 2 – visual plan of fortress (1 - excavations from 1980, 2 - section through the wall and ditch); 3 - placement of the fortress on the topographic map; 4 - fortress Mereșeuca-Cetățuie, view from west.
Fig. 2. Mereșeuca-Cetățue. Plan and profile of section through the wall and defensive ditch: 1 - south-east profile; 2 - north-west profile; 3 - agglomeration of stones and remains of grinders, in plan; 4 - plan of section bottom.
Fig. 3. Mereșeuca-Cetățuie: 1-4 - Cucuteni-Tripolie ceramics; 5-7 - pieces from Bronze Age.
Fig. 4. Mereșeuca-Cetățuie: 1-11 - ceramics from the 12th-13th centuries.
Fig. 5. Mereșeuca-Cetățuie: 1-5, 7, 9 - ceramics from the 12th-13th centuries; 6, 8 - amphorae fragments from the 12th-13th centuries.

Иван Власенко
Rezultatele perieghezelor arheologice în raioanele centrale și de nord ale Republicii Moldova
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Victor Țvircun
Pagini necunoscute din biografia lui Ivan Ilinski-Iaroslaveț – secretar al lui Dimitrie Cantemir
Tyragetia, serie nouă, vol. XVII [XXXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Иван Власенко
Многослойное поселение Рудь XX (раскопки 1982 г.)
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Иван Власенко
Orizonturile cultural-cronologice hallstattiene de la așezarea pluristratigrafi că Ivancea II
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2007
Иван Власенко, Татьяна Щербакова
Ecaterinovca – așezare a culturii Sântana de Mureș - Černjahov
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015



 

 

Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Planta viţa de vie, răspândită în prezent practic pe întreg globul pământesc, îşi are începuturile în perioada geologică cretacee/cretaceous superioară, când pe Terra au apărut speciile Vitis Linn (era Mezozoică) şi, mai târziu, Vitis Vinifera L., ultima atribuindu-se deja la plantele agricole de cultură. Originea viţei de vie cultivate - Vitis vinifera L. - majoritatea cercetătorilor o leagă de specia sălbatică de pădure Vitis sylvestris Gmel...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC