Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului. Conform circularei din 1864, predarea se făcea în limba română, prevedere aplicată în întreaga eparhie. Prima directoare a școlii a fost Anastasia Rizo, de viță nobilă, invitată de arhiepiscopul Antonie.
Curricula aprobată de Ministerul Învățământului Public și de Eparhia Chișinăului cuprindea atât discipline teoretice, cât și activități practice. Elevele studiau religia, citirea și scrierea în limbile română, slavonă și rusă, aritmetica și exercițiile de calcul, istoria universală și geografia. Programul era completat de cursuri de cânt bisericesc și de deprinderi practice: croitorie, cusut, tricotat, dar și gospodărie - coacerea pâinii și a prescurilor, prepararea mâncărurilor și a conservelor, îngrijirea animalelor și cultivarea grădinii.
Fotografia, realizată în 1911 în atelierul lui fotografic al lui Z. N. Sumovski din Chișinău, sunt imortalizate 29 de absolvente și 13 profesori. În centru apar portretele episcopului Serafim (Ciciagov), ale directoarei N. R. Mihelson, profesoarei V. E. Bejerian și preoților F. Ghiliarov și P. Jurikas. Între cadrele didactice se regăsește și Paraskovia Vasilievna Cuciurenko, profesoară de caligrafie timp de 37 de ani, devenită în 1911 educatoare principală și adjunctă a directoarei. Pentru devotamentul său, care a fost decorată cu medalia de aur „Pentru serviciu îndelungat".
Pe verso-ul vignetei se află eticheta magazinului și atelierului de rame, tablouri, oglinzi și sticlă de fereastră A. D. Kon'gova, Chișinău, str. Gogol nr. 37, lângă Banca de Stat.
Fotografia de promoție a fost donată la sfârșitul anului 2025 Muzeului Național de Istorie a Moldovei de către familia Dadiștian din Drochia.
Descoperirea recentă a unor lespezi de piatră din secolul al XV-lea de la Cetatea Albă, considerate a fi pierdute
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Pe parcursul mai multor decenii, cele patru lespezi de piatră cu inscripții din secolul al XV-lea de pe pereții Cetății Albe, au fost considerate pierdute. Materialele referitoare la aceste renumite monumente epigrafice, publicate în anii 1848, 1889 și 1901, au servit drept sursă de documentare privind periodizarea fortificației mai multor generații de cercetători ai Cetății Albe. În lipsa originalelor, cercetătorii au preluat datele oferite de primii editori ai lespezilor, utilizând traducerile inscripțiilor, desenele și pozele acestora, care însă n-au fost de cea mai bună calitate. La începutul anului 2013, lespezile menționate au fost depistate în patrimoniul Muzeului de studiere a ținutului din orașul Herson, Ucraina. Cercetările preliminare au permis evidențierea stemei de familie a domnului Moldovei Alexandru al II-lea, precum și neapartenența unei lespezi perioadei de construire a cetății, contrar părerilor ante- rioare, fapt care presupune o nouă cronologie a monumentului.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Cetatea Albă. Plan: a - numărul turnului; b - locul descoperirii lespezii de piatră.
Fig. 2. Desenul lespezii din anul 1452 (după Войцеховский 1972, рис. 3).
Fig. 3. Lespedea de piatră din anul 1440. Fondurile Muzeului de studiere a ținutului din orașul Herson / fără număr de inventar (foto autor).
Fig. 4. Lespedea de piatră din anul 1454. Fondurile Muzeului de studiere a ținutului din orașul Herson / fără număr de inventar (foto autor).
Fig. 5. Lespedea de piatră din anul 1476. Fondurile Muzeului de studiere a ținutului din orașul Herson / fără număr de inventar (foto autor).
Fig. 6. Lespedea de piatră din anii 1478-1480. Fondurile Muzeului de studiere a ținutului din orașul Herson / fără număr de inventar (foto autor).
Светлана Иванова, Андрей Красножон, Олег Савельев
Многослойный памятник Приморский бульвар в Одессе: от античности до средневековья
Tyragetia, serie nouă, vol. XV [XXX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2021
Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
