Depozitul de bronzuri a fost descoperit pe teritoriul satului Mîndrești, raionul Telenești, în anul 1968. A fost identificat întâmplător de către un grup de elevi de la școala din sat, iar materialele au ajuns ulterior în atenția specialiștilor de la Institutul de Istorie al Academiei de Științe. Conform informațiilor documentare, depozitul era alcătuit din zece piese: patru topoare-celt, un fragment de pumnal, un fragment de sabie, o seceră, un topor cu aripioare, un topor-teslă și un lanț format din patru verigi. În prezent, din ansamblul menționat, în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei se păstrează șase obiecte: două topoare-celt, toporul cu aripioare și toporul-teslă, fragmentul de pumnal și lanțul alcătuit din patru verigi. - Topor-celt cu o urechiușă. Dimensiuni: Lungimea - 10,2 cm; Greutatea - 186 g. - Topor-celt cu o urechiușă frontală. Dimensiuni: Lungimea - 8,4 cm; Lățimea: 33-46 mm; Greutatea - 124 g. - Topor cu aripioare. Dimensiuni: Lungimea - 14,0 cm; Lățimea - 2,5-3,4 cm; Greutatea - 285 g. - Topor-teslă. Dimensiuni: Lungimea - 14,8 cm; Lățimea - 2,3-5,0 cm; Greutatea - 286 g. - Fragment de pumnal. Dimensiuni: Lungimea - 16,5 cm; Lungimea lamei - 9,8 cm; Lățimea lamei - 2,8 cm; Greutatea - 81 g. - Lanț format din patru verigi. Dimensiuni: Lungimea - 17,1 cm; Diametrul verigilor - 3,8; Greutatea - 32 g.Depozitul de bronzuri de la Mândrești este important prin asocierea unor obiecte care își găsesc analogii în repertoriul regional cu piese ce prezintă analogii clare în Europa Centrală și în Bazinul Carpatic. Ansamblul de piese reflectă o zonă de contact și interacțiune, în care forme metalice de origini și tradiții diferite au circulat și au fost integrate în repertoriul comunităților locale. Cronologic, depozitul de bronzuri de la Mândrești este atribuit perioadei Hallstattului timpuriu - HaA1, fiind datat în anii 1200-1100 î. Hr.
Descoperirea recentă a unor lespezi de piatră din secolul al XV-lea de la Cetatea Albă, considerate a fi pierdute
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Pe parcursul mai multor decenii, cele patru lespezi de piatră cu inscripții din secolul al XV-lea de pe pereții Cetății Albe, au fost considerate pierdute. Materialele referitoare la aceste renumite monumente epigrafice, publicate în anii 1848, 1889 și 1901, au servit drept sursă de documentare privind periodizarea fortificației mai multor generații de cercetători ai Cetății Albe. În lipsa originalelor, cercetătorii au preluat datele oferite de primii editori ai lespezilor, utilizând traducerile inscripțiilor, desenele și pozele acestora, care însă n-au fost de cea mai bună calitate. La începutul anului 2013, lespezile menționate au fost depistate în patrimoniul Muzeului de studiere a ținutului din orașul Herson, Ucraina. Cercetările preliminare au permis evidențierea stemei de familie a domnului Moldovei Alexandru al II-lea, precum și neapartenența unei lespezi perioadei de construire a cetății, contrar părerilor ante- rioare, fapt care presupune o nouă cronologie a monumentului.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Cetatea Albă. Plan: a - numărul turnului; b - locul descoperirii lespezii de piatră.
Fig. 2. Desenul lespezii din anul 1452 (după Войцеховский 1972, рис. 3).
Fig. 3. Lespedea de piatră din anul 1440. Fondurile Muzeului de studiere a ținutului din orașul Herson / fără număr de inventar (foto autor).
Fig. 4. Lespedea de piatră din anul 1454. Fondurile Muzeului de studiere a ținutului din orașul Herson / fără număr de inventar (foto autor).
Fig. 5. Lespedea de piatră din anul 1476. Fondurile Muzeului de studiere a ținutului din orașul Herson / fără număr de inventar (foto autor).
Fig. 6. Lespedea de piatră din anii 1478-1480. Fondurile Muzeului de studiere a ținutului din orașul Herson / fără număr de inventar (foto autor).
Светлана Иванова, Андрей Красножон, Олег Савельев
Многослойный памятник Приморский бульвар в Одессе: от античности до средневековья
Tyragetia, serie nouă, vol. XV [XXX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2021
Depozitul de bronzuri a fost descoperit pe teritoriul satului Mîndrești, raionul Telenești, în anul 1968. A fost identificat întâmplător de către un grup de elevi de la școala din sat, iar materialele au ajuns ulterior în atenția specialiștilor de la Institutul de Istorie al Academiei de Științe...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.