Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului. Conform circularei din 1864, predarea se făcea în limba română, prevedere aplicată în întreaga eparhie. Prima directoare a școlii a fost Anastasia Rizo, de viță nobilă, invitată de arhiepiscopul Antonie.
Curricula aprobată de Ministerul Învățământului Public și de Eparhia Chișinăului cuprindea atât discipline teoretice, cât și activități practice. Elevele studiau religia, citirea și scrierea în limbile română, slavonă și rusă, aritmetica și exercițiile de calcul, istoria universală și geografia. Programul era completat de cursuri de cânt bisericesc și de deprinderi practice: croitorie, cusut, tricotat, dar și gospodărie - coacerea pâinii și a prescurilor, prepararea mâncărurilor și a conservelor, îngrijirea animalelor și cultivarea grădinii.
Fotografia, realizată în 1911 în atelierul lui fotografic al lui Z. N. Sumovski din Chișinău, sunt imortalizate 29 de absolvente și 13 profesori. În centru apar portretele episcopului Serafim (Ciciagov), ale directoarei N. R. Mihelson, profesoarei V. E. Bejerian și preoților F. Ghiliarov și P. Jurikas. Între cadrele didactice se regăsește și Paraskovia Vasilievna Cuciurenko, profesoară de caligrafie timp de 37 de ani, devenită în 1911 educatoare principală și adjunctă a directoarei. Pentru devotamentul său, care a fost decorată cu medalia de aur „Pentru serviciu îndelungat".
Pe verso-ul vignetei se află eticheta magazinului și atelierului de rame, tablouri, oglinzi și sticlă de fereastră A. D. Kon'gova, Chișinău, str. Gogol nr. 37, lângă Banca de Stat.
Fotografia de promoție a fost donată la sfârșitul anului 2025 Muzeului Național de Istorie a Moldovei de către familia Dadiștian din Drochia.
Documente Bucovinene, vol. VII / Teodor Balan, Iași, TAIDA, 2005, XX p. + 318 p.; vol VIII, XVI p. +234 p. - vol. IX, Iași, TAIDA, 2006, XII p. + 164 p.
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ion Eremia
Ioan Horga, Sorin Şipoș, De la „Mica" la „Marea Europă". Mărturii franceze de la sfârșitul secolului al XIX-lea despre frontiera răsăriteană a Europei. Studii și documente. Traducerea textelor Delia-Maria Radu. Oradea, Editura Universității din Oradea, 2006
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ion Eremia
"Un sorok de samuri" - o husă de samuri care includea patruzeci de samuri?
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ion Eremia
Unele considerații privind hotarele Ţării Moldovei în a doua jumătate a secolului al XIV-lea - Pocuția și Colomeea
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ion Eremia
Valentina Eșanu, Andrei Eșanu, Bogdan al II-lea și Maria Oltea – părinții lui Ştefan cel Mare și Sfânt. Chișinău, Prut Internațional, 2007, 160 p. +Anexă: Voievozii Ţării Moldovei de la Bogdan I până la Ştefan cel Mare și Sfânt și urmașii lui
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ion Eremia
Mihai Maxim, Noi documente turcești privind Ţările Române și Înalta Poartă (1526-1602), Brăila, Editura Istros, 2008, 341 p.
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.