Paftalele constituie un element aproape nelipsit din costumația tradițională feminină în spațiul sud-est european, cu precădere în cel balcanic, fiind întâlnite în cursul unei lungi perioade de timp, între secolele XIV-XX. Cuvântul Pafta este de origine turcică - cu o posibilă intrare în această limbă pe filiera iraniană - având la bază cuvântul persan bafta „țesut", care a derivat în limba turcă cu sensul de „placă". În prezent se folosește în forme aproape identice în limbile română (pafta), bulgară (пафта), sârbă (пафте) și în unele dialecte aromâne (pafta), desemnând accesoriile vestimentare cu rol funcțional și ornamental care fixează sau prind cordonul, cingătoarea sau brâul, lucrate din diverse materiale și decorate în diferite tehnici.
Cele trei paftale decorate în tehnica emailului policrom, tezaurizate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, se înscriu în seria celor din aria sud-dunăreană, datate cu sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea.
Sunt compuse din două părţi identice, de formă trapezoidală, suprafaţa acestora fiind împărţită în trei registre aproximativ egale, decorate cu motive vegetale stilizate ce constituie o reţea metalică în care este turnat emailul. Cele două părţi componente se prelungesc în unghi ascuţit spre capete, formând cu latura ultimului registru decorativ un triunghi, ornamentat similar. Emailul folosit pentru a umple motivele florale este de culoare neagră, turcoaz, albă, portocalie, verde, galben, bordo. Întregul câmp decorativ este încadrat într-un chenar perlat.
Pe revers, ambele părţi componente ale paftalelor păstrează câte o bandă de aramă, prinsă cu nituri de margine, necesară pentru fixarea capetelor cordonului. Sistemul de prindere, realizat prin întrepătrunderea balamalelor celor două părţi componente şi închise cu ajutorul unui ac mobil, prins cu un lănţişor de o cheutoare fixată pe una dintre piesele paftalei, este mascat de o plăcuţă dreptunghiulară (fixată prin trei nituri de corpul piesei), cu marginile înguste terminate în unghi ascuţit, ornamentată în acelaşi stil şi cu aceeaşi tehnică, având în plus trei monturi circulare, cu marginile crestate, îndoite spre interior, pentru a fixa central pastă de sticlă de culoare roşie și verde. Aceste monturi sunt încadrate de un brâu crestat, radiant.
Simbolistica paletei de culori codifică semnificaţii şi simboluri, fiind folosite din considerentul că au puteri magice. Culoarea roşie a reprezentat dintotdeauna iubirea, afecţiunea şi în acelaşi timp protecţie faţă de blesteme şi deochi; albul reprezintă puritatea, curăţenia sufletească şi trupească; albastrul, în plan simbolic, este asociat cu infinitatea, cu dimineaţa, un început, o nouă stare; verdele este simbolul destinului, speranţei, bunăstării, echilibrului, renaşterii, fiind asociată cu natura care învie în fiecare primăvară, cu viaţa.
Ecaterinovca – așezare a culturii Sântana de Mureș - Černjahov
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015
Rezumat
În anul 1978 au fost realizate cercetări arheologice de salvare la așezarea culturii Sântana de Mureș - Černjahov din preajma satului Ecaterinovca, raionul Cimișlia. Ca urmare a investigațiilor efectuate pe o suprafață de cca 1800 m2 au fost descoperite trei construcții de suprafață din carcasă de lemn, unse cu lut, dintre care una a fost utilizată drept locuință, iar restul având destinație gospodărească. De asemenea, au fost atestate: un bordei, două gropi de provizii, gropi menajere, gropi de la pari, precum și un cuptor mobil din lut. În una din gropile de provizii au fost descoperite cinci vase întregi: trei chiupuri în care s-a atestat mei carbonizat; o amforă masivă din lut de culoare roșie cu trunchiul canelat; un urcior de culoare cenușie cu gâtul îngust și cu o singură toartă. Sortimentul ceramicii rudimentare și al celei fine este obișnuit pentru monumentele acestei culturi. Predomină fragmentele de ceramică cenușie lucrată la roată și cele ale amforelor de culoare roșie. Procentajul ceramicii modelată cu mâna este nesemnificativ. De asemenea, au fost descoperite piese din: lut, fier, piatră, os, sticlă și bronz. Pornind de la datarea amforei cu gâtul larg și a fibulei din bronz, așezarea Ecaterinovca a fost încadrată în sec. IV.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Amplasarea așezării Ecaterinovca pe harta topografică (1) și pe harta Republicii Moldova (2). Fig. 2. Ecaterinovca. Planul secțiunii III. Fig. 3. Ecaterinovca. Secțiunea III. Planurile și profilurile complexelor: 1 - groapa 1A; 2 - groapa 2A; 3 - cuptorul 1. Fig. 4. Ecaterinovca. Planul secțiunii IV. Fig. 5. Ecaterinovca. Piese individuale: 1-4 - din sticlă și din pastă sticloasă; 6, 8, 11 - din fier; 7 - din bronz; 9, 12, 13, 15 - din lut; 14, 16 - din piatră. Fig. 6. Ecaterinovca. Secțiunea IV. Planurile și profilurile complexelor: 1 - groapa 1A; 2 - bordeiul 1. Fig. 7. Ecaterinovca. Ceramică: 1 - din umplutura gropii 1A, secțiunea IV; 4 - din umplutura gropii 1A, secțiunea III. Fig. 8. Ecaterinovca. Ceramică din umplutura gropii 1A, secțiunea IV.
Иван Власенко
Complexe locative tardive din așezarea medievală de la Rudi
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Иван Власенко
Раннесредневековые костяные рукояти ножей с кольцевыми вырезами, как один из возможных признаков этнической атрибуции тиверцев
Tyragetia, serie nouă, vol. XIII [XXVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Иван Власенко
Rezultatele perieghezelor arheologice în raioanele centrale și de nord ale Republicii Moldova
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Иван Власенко
Многослойное поселение Рудь XX (раскопки 1982 г.)
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Иван Власенко
Orizonturile cultural-cronologice hallstattiene de la așezarea pluristratigrafi că Ivancea II
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2007
Paftalele constituie un element aproape nelipsit din costumația tradițională feminină în spațiul sud-est european, cu precădere în cel balcanic, fiind întâlnite în cursul unei lungi perioade de timp, între secolele XIV-XX....
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.