Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului. Conform circularei din 1864, predarea se făcea în limba română, prevedere aplicată în întreaga eparhie. Prima directoare a școlii a fost Anastasia Rizo, de viță nobilă, invitată de arhiepiscopul Antonie.
Curricula aprobată de Ministerul Învățământului Public și de Eparhia Chișinăului cuprindea atât discipline teoretice, cât și activități practice. Elevele studiau religia, citirea și scrierea în limbile română, slavonă și rusă, aritmetica și exercițiile de calcul, istoria universală și geografia. Programul era completat de cursuri de cânt bisericesc și de deprinderi practice: croitorie, cusut, tricotat, dar și gospodărie - coacerea pâinii și a prescurilor, prepararea mâncărurilor și a conservelor, îngrijirea animalelor și cultivarea grădinii.
Fotografia, realizată în 1911 în atelierul lui fotografic al lui Z. N. Sumovski din Chișinău, sunt imortalizate 29 de absolvente și 13 profesori. În centru apar portretele episcopului Serafim (Ciciagov), ale directoarei N. R. Mihelson, profesoarei V. E. Bejerian și preoților F. Ghiliarov și P. Jurikas. Între cadrele didactice se regăsește și Paraskovia Vasilievna Cuciurenko, profesoară de caligrafie timp de 37 de ani, devenită în 1911 educatoare principală și adjunctă a directoarei. Pentru devotamentul său, care a fost decorată cu medalia de aur „Pentru serviciu îndelungat".
Pe verso-ul vignetei se află eticheta magazinului și atelierului de rame, tablouri, oglinzi și sticlă de fereastră A. D. Kon'gova, Chișinău, str. Gogol nr. 37, lângă Banca de Stat.
Fotografia de promoție a fost donată la sfârșitul anului 2025 Muzeului Național de Istorie a Moldovei de către familia Dadiștian din Drochia.
Ecaterinovca – așezare a culturii Sântana de Mureș - Černjahov
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015
Rezumat
În anul 1978 au fost realizate cercetări arheologice de salvare la așezarea culturii Sântana de Mureș - Černjahov din preajma satului Ecaterinovca, raionul Cimișlia. Ca urmare a investigațiilor efectuate pe o suprafață de cca 1800 m2 au fost descoperite trei construcții de suprafață din carcasă de lemn, unse cu lut, dintre care una a fost utilizată drept locuință, iar restul având destinație gospodărească. De asemenea, au fost atestate: un bordei, două gropi de provizii, gropi menajere, gropi de la pari, precum și un cuptor mobil din lut. În una din gropile de provizii au fost descoperite cinci vase întregi: trei chiupuri în care s-a atestat mei carbonizat; o amforă masivă din lut de culoare roșie cu trunchiul canelat; un urcior de culoare cenușie cu gâtul îngust și cu o singură toartă. Sortimentul ceramicii rudimentare și al celei fine este obișnuit pentru monumentele acestei culturi. Predomină fragmentele de ceramică cenușie lucrată la roată și cele ale amforelor de culoare roșie. Procentajul ceramicii modelată cu mâna este nesemnificativ. De asemenea, au fost descoperite piese din: lut, fier, piatră, os, sticlă și bronz. Pornind de la datarea amforei cu gâtul larg și a fibulei din bronz, așezarea Ecaterinovca a fost încadrată în sec. IV.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Amplasarea așezării Ecaterinovca pe harta topografică (1) și pe harta Republicii Moldova (2). Fig. 2. Ecaterinovca. Planul secțiunii III. Fig. 3. Ecaterinovca. Secțiunea III. Planurile și profilurile complexelor: 1 - groapa 1A; 2 - groapa 2A; 3 - cuptorul 1. Fig. 4. Ecaterinovca. Planul secțiunii IV. Fig. 5. Ecaterinovca. Piese individuale: 1-4 - din sticlă și din pastă sticloasă; 6, 8, 11 - din fier; 7 - din bronz; 9, 12, 13, 15 - din lut; 14, 16 - din piatră. Fig. 6. Ecaterinovca. Secțiunea IV. Planurile și profilurile complexelor: 1 - groapa 1A; 2 - bordeiul 1. Fig. 7. Ecaterinovca. Ceramică: 1 - din umplutura gropii 1A, secțiunea IV; 4 - din umplutura gropii 1A, secțiunea III. Fig. 8. Ecaterinovca. Ceramică din umplutura gropii 1A, secțiunea IV.
Иван Власенко
Complexe locative tardive din așezarea medievală de la Rudi
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Иван Власенко
Rezultatele perieghezelor arheologice în raioanele centrale și de nord ale Republicii Moldova
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Иван Власенко
Многослойное поселение Рудь XX (раскопки 1982 г.)
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Victor Țvircun
Pagini necunoscute din biografia lui Ivan Ilinski-Iaroslaveț – secretar al lui Dimitrie Cantemir
Tyragetia, serie nouă, vol. XVII [XXXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Иван Власенко
Укрепления городища Мерешеука-Четэцуе
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.