Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat. Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest. Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm. Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice. Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Articolul este rezervat materialelor iconografi ce referitoare la eftaliți, care au locuit în Asia Centrală și în teritoriile învecinate în sec. IV-VI p. Chr., având în sec. V-VI p. Chr. posibilitatea de a crea un mare imperiu. Materialele iconografi ce care se referă la această perioadă apar într-un număr destul de redus, iar datarea lor, de multe ori, este aproximativă sau chiar inexactă. În pofi da celor menționate, autorul a întreprins unele încercări de a interpreta informația disponibilă despre eftaliți, provenită din diverse surse, chiar dacă unele probleme vor rămânea discutabile și în viitor.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Eftaliții și vecinii lor la mijlocul sec. VI p. Chr. (după Miller 1959). Fig. 2. Sigilii: 1 - sigilul lui Khingila. Imprimat; 2 - sigiliul și imprimat al unui bust de bărbat și al unei inscripții bactriene; 3 - sigiliul și imprimat al unui bust de bărbat și al unei inscripții bactriene; 4 - sigiliul și imprimat al unui bust de femeie; 5 - sigiliul și imprimat al unui bust de bărbat și al unei inscripții bactriene; 6 - sigiliul și imprimat al unui bust de bărbat și al unei inscripții bactriene (adaptat din Ставиский 1961; Lerner 1999; Callieri 2002). Fig. 3. Balalyk-tepe. Pictură murală (adaptat din Брыкина 1999). Fig. 4. Samarkand (Afrasiab). 1-4 - Picturi murale (adaptat din Брыкина 1999). Fig. 5. 1 - Harta frontierelor Chang'an (Xi'an) cu indicarea locului înmormântărilor sogdiene; 2 - planul mormântului lui Shi Jun (după Junkai 2005). Fig. 6. Mormântul lui Shi Jun. Imaginea unei căpetenii eftalite (?) pe partea de nord a sarcofagului (după Grenet, Riboud 2003). Fig. 7. Bolul de la Chilek. Detaliu. Uzbekistan (adaptat din Cultural 1985). Fig. 8. Bolul de la Swat (Muzeul Britanic). Detalii (adaptat din Göbl 1967). Fig. 9. Teracote: 1, 8 - Dalverzin-tepe; 2, 5-7 - Budrach; 3 - Valea Surkhandary; 4 - Valea Hissarului (după Il'yasov 2001).
Aydogdy Kurbanov
Materiale numismatice referitoare la eftaliți
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.