Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului. Conform circularei din 1864, predarea se făcea în limba română, prevedere aplicată în întreaga eparhie. Prima directoare a școlii a fost Anastasia Rizo, de viță nobilă, invitată de arhiepiscopul Antonie.
Curricula aprobată de Ministerul Învățământului Public și de Eparhia Chișinăului cuprindea atât discipline teoretice, cât și activități practice. Elevele studiau religia, citirea și scrierea în limbile română, slavonă și rusă, aritmetica și exercițiile de calcul, istoria universală și geografia. Programul era completat de cursuri de cânt bisericesc și de deprinderi practice: croitorie, cusut, tricotat, dar și gospodărie - coacerea pâinii și a prescurilor, prepararea mâncărurilor și a conservelor, îngrijirea animalelor și cultivarea grădinii.
Fotografia, realizată în 1911 în atelierul lui fotografic al lui Z. N. Sumovski din Chișinău, sunt imortalizate 29 de absolvente și 13 profesori. În centru apar portretele episcopului Serafim (Ciciagov), ale directoarei N. R. Mihelson, profesoarei V. E. Bejerian și preoților F. Ghiliarov și P. Jurikas. Între cadrele didactice se regăsește și Paraskovia Vasilievna Cuciurenko, profesoară de caligrafie timp de 37 de ani, devenită în 1911 educatoare principală și adjunctă a directoarei. Pentru devotamentul său, care a fost decorată cu medalia de aur „Pentru serviciu îndelungat".
Pe verso-ul vignetei se află eticheta magazinului și atelierului de rame, tablouri, oglinzi și sticlă de fereastră A. D. Kon'gova, Chișinău, str. Gogol nr. 37, lângă Banca de Stat.
Fotografia de promoție a fost donată la sfârșitul anului 2025 Muzeului Național de Istorie a Moldovei de către familia Dadiștian din Drochia.
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
În acest articol este prezentat un număr relativ mare de izvoare, ce se referă la centrul de imigrare al armenilor din Chilia (Dunărea de Jos). Locul principal printre acestea îl ocupă 12 epitafuri databile în anii 1646-1765. Pietrele funerare, în număr de 12, s-au aflat înăuntrul și în afara bisericii Sf. Nicolae, construită în anul 1648 de domnitorul Moldovei Vasile Lupu. Cinci dintre ele, împreună cu epitafurile, s-au păstrat până în zilele noastre: trei la biserică, iar două în muzeul local. Trei pietre funerare dintre cele cinci au fost descoperite nu de mult. Restul, șapte pietre funerare și epitafurile lor, sunt cunoscute exclusiv din diferite publicații.
Analiza materialului prezentat arată că persoanele menționate în epitafuri nu se numără printre urmașii acelor locuitori armeni ai Chiliei, care s-au stabilit aici în secolele XI-XV. Aceștia constituiau deja a doua și a treia generație de armeni, veniți aici din diferite părți ale Armeniei istorice, posibil, din Persia, în primele decenii ale secolului XVII. Putem constata că armenii nou-veniți își înmormântau defuncții lângă biserica Sf. Nicolae și în interiorul ei, imediat după construcția ei în 1648 și, posibil, până la plecarea lor în Grigoriopol în anul 1792. Epitaful din 1648 ne dă posibilitatea să afirmăm despre existența unor înmormântări armenești chiar și în timpul construcției bisericii.
Acest fapt indică anumite relații ale bisericii cu armenii veniți în secolul XVII și confirmă afirmațiile lui N. Kleeman că armenii din Chilia aveau două biserici.
Lista ilustrațiilor: Tabelul 1. Inscripții armenești din Chilia, publicate în trecut. Tabelul 2. Epitafurile armenești de pe pietrele armenești păstrate până astăzi. Foto 1. Piatră funerară de marmură, depistată în partea de nord a bisericii Sf. Nicolae, 1749. Foto 2. Pietre funerare cu epitafuri cu trei versuri. Muzeul Ţinutului Natal al raionului Chilia. Foto 3. Al treilea vers din epitaf scris pe cantul pietrei funerare. Foto 4. Inscripție din patru versuri, tăiată pe partea orizontală a pietrei funerare de marmură. Muzeul Ţinutului Natal al raionului Chilia. Foto 5. Piatră funerară de marmură cu inscripție din patru versuri. Muzeul Ţinutului Natal al raionului Chilia. Foto 6. Piatră funerară cu epitaf, amplasată la est de biserica Sf. Nicolae, 1755. Foto 7. Piatră funerară amplasată la est de biserica Sf. Nicolae, 1653. Foto 8. Pietre funerare de marmură din jurul bisericii Sf. Nicolae, folosite ca praguri.
Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
