Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului. Conform circularei din 1864, predarea se făcea în limba română, prevedere aplicată în întreaga eparhie. Prima directoare a școlii a fost nobilă Anastasia Dmitrievna Rizo, invitată de arhiepiscopul Antonie. Curricula aprobată de Ministerul Învățământului Public și de Eparhia Chișinăului cuprindea atât discipline teoretice, cât și activități practice. Elevele studiau religia, citirea și scrierea în limbile română, slavonă și rusă, aritmetica și exercițiile de calcul, istoria universală și geografia. Programul era completat de cursuri de cânt bisericesc și de deprinderi practice: croitorie, cusut, tricotat, dar și gospodărie - coacerea pâinii și a prosforelor, prepararea mâncărurilor și a conservelor, îngrijirea animalelor și cultivarea grădinii. Pe vignetă, realizată în 1911 la atelierul fotografic al lui Z. N. Sumovski din Chișinău, sunt imortalizate 29 de absolvente și 13 profesori. În centru apar portretele episcopului Serafim (Ciciagov), ale directoarei N. R. Mihelson, ale profesoarei V. E. Bejerian și ale preoților F. Ghiliarov și P. Jurikas. O personalitate remarcabilă este Praskovia Vasilievna Cuciurenko, profesoară de caligrafie timp de 37 de ani, devenită în 1911 educatoare principală și adjunctă a directoarei. Pentru devotamentul său, a fost decorată cu medalia de aur „Pentru serviciu îndelungat". În 1911, școala număra 648 eleve repartizate în 17 clase. Biblioteca instituției cuprindea 7414 volume, dintre care 3955 pentru eleve și 3459 pentru profesori. Absolventele, devenite soții de preoți sau învățătoare în școli rurale și urbane, contribuiau la răspândirea credinței și a educației morale, consolidând rolul cultural și spiritual al școlii. Pe verso-ul vignetei se află eticheta „Magazin și atelier de rame, tablouri, oglinzi și sticlă de fereastră A. D. Kon'gova, Chișinău, str. Gogol nr. 37, lângă Banca de Stat". Această vignetă unică a fost donată la sfârșitul anului 2025 Muzeului Național de Istorie a Moldovei de către familia Dadiștian din Drochia.
Femeia și puterea în istoria dinastiei Asăneștilor
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Articolul este consacrat istoriei dinastiei Asăneștilor prin prisma rolului femeilor în obținerea puterii la domnie. Caracterizând particularitățile și generalitățile din istoria dinastiilor de monarhi ai Bulgariei medievale, am dorit să atragem atenția asupra unui fapt de o importanță majoră în istoria europeană. „Factorul feminin” a jucat, practic, un rol decisiv în păstrarea dreptului dinastic la tron. Pe de o parte, Bulgaria nu era o excepție, moștenirea tronului se făcea și pe linie feminină. Pe de altă parte, apar noi forme, mai puțin specifice pentru alte țări. Precum arată cercetările, chiar dacă femeile nu aveau dreptul la tron, dreptul la putere, tocmai ele constituiau „veriga de salvare” a dinastiei domnitoare, și erau „armă de salvare” în ce privește cucerirea puterii de către bărbați.
Înrudirea cu o reprezentantă a dinastiei domnitoare, împărătești era argumentul principal al realităților politice și al cerințelor epocii. Excepție făcea doar căsătoria cu o văduvă. Aceasta a devenit una din metodele principale și larg practicate în Bulgaria. De exemplu, în Moldova medievală nu se cunosc asemenea cazuri și chiar nu erau admise asemenea lucruri.
Statutul și situația văduvei se schimba radical, aceasta fiind izgonită sau chiar asasinată. Nu exista nicio posibilitate de urcare la tron prin căsătorie cu o văduvă. În unele cazuri mamele asigurau puterea pentru copii lor, dar forma transmiterii puterii prin intermediul unei femei regente se practica pe larg și se cunoștea, fără excepție, în toate țările europene.
Lilia Zabolotnaia
Helena Krasowska, The Polish Minority in South-Eastern Ukraine. Warsaw: Institute of Slavic Studies, Polish Academy of Sciences, 2017, 389 p. ISBN: 978-83-64031-65-6
Tyragetia, serie nouă, vol. XII [XXVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Lilia Zabolotnaia
Nicolae Fuştei, Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni 1746-1821: activităţi culturale şi ecleziastice. Chişinău: Biblioteca ştiinţifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2021, 464 p. ISBN 978-9975-62-452-7
Tyragetia, serie nouă, vol. XVI [XXXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Lilia Zabolotnaia
Noi direcții în știința istorică contemporană a Moldovei. Rezultate și perspective
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Lilia Zabolotnaia
Enigmele, miturile și realitățile testamentului Mariei (Lupu) Radziwiłł
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2015
Lilia Zabolotnaia
Ediţiile rare ale lui Dimitrie şi Antioh Cantemir, păstrate în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei
Tyragetia, serie nouă, vol. XIX [XXXIV], nr. 2, Istorie. Muzeologie, Chişinău, 2025
Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
