Evanghelia este o carte de cult fundamentală a Bisericii Ortodoxe ce însumează cele patru mărturii apostolice despre Fiul lui Dumnezeu de la Matei, Marcu, Luca și Ioan, "inspirați de același Duh Sfânt, unicul și adevăratul autor al Evangheliei". Evanghelia sau Vestea bună, mărturisind despre Slava lui Hristos, face trimitere la întreaga învățătură a Mântuitorului și la faptele Sale, cele patru Evanghelii, reprezentând cei patru piloni apărători ai Bisericii. Fericitul Ieronim (340-420), autorul primei traduceri integrale a Sfintei Scripturi în limba latină, a atribuit celor patru apostoli câte una dintre ființele care apar în viziunea profetului Iezechiel (1:5). Astfel, Sfântul Evanghelist Matei, cel dintâi care a menționat despre Nașterea Domnului este însoțit în imagini de îngerul care a binevestit miracolul, Sfântului Evanghelist Marcu, asemănat cu Sfântul Ioan Botezătorul, "glasul celui care striga în pustie", i s-a atribuit leul. Sfântul Evanghelist Luca, cel care îl menționează la începutul Evangheliei sale pe preotul Zaharia, este personificat cu taurul înaripat, făcându-se trimitere la jertfa taurului, adusă de înaltul prelat, Sfântul Evanghelist Ioan pentru înalta sa gândire teologică, fiind asociat cu vulturul. Evanghelia de altar, editată la 1890, în tipografia Lavrei Pecerska din Kiev, pe lângă cele patru Evanghelii canonice, conține și alte texte liturgice - citiri de la Vecernie, de la Sfânta Liturghie, Molitve, slujbe. Este o Evanghelie mare cu dimensiunile 37x48 cm, legată în carton și piele, ferecătura din metal galben fiind prevăzută cu două încuietori metalice, muchiile aurite. Pe coperta, gravată cu ornamentații vegetale și geometrice, sunt aplicate cinci iconițe de formă oval-verticală, realizate în email policrom. În centru se distinge scena "Învierea Domnului", în colțurile registrului superior - chipurile Sfinților Evangheliști Matei și Ioan, în cel inferior - Sfinții Evangheliști Luca și Marcu. Evanghelia imprimată în culorile roșu și negru conține 428 de file, textul fiind decorat cu diverse ornamente tipografice: vignete, inițiale, gravuri, frontispicii etc. Numerotarea lucrării este realizată pe file, numărul de ordine atestându-se în dreapta filei, în zona superioară. Evanghelia lui Matei este tipărită pe paginile 1-105, pagina inițială fiind însoțită de scena Nașterii Domnului, Evanghelia lui Marcu continuă la paginile 104-168, și scena reprezentativă - Botezul Domnului, Evanghelia după Luca cuprinde paginile 172-273, pagina de început purtând scena Bunei Vestiri, Evanghelia după Ioan este inclusă între paginile 280-358, scena evocativă fiind Răstignirea Domnului.
Tipografia Lavrei Pecerska, menționată în colofon, are rădăcini îndelungate - fondată, potrivit tradiției, de Arhimandritul Elisei Pletenetsky în 1615 - deși perioadele exacte ale primelor tipărituri rămân discutabile. Exemplarul a intrat în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei (FB-23062-35) achiziționat în 1982, a fost transferat în colecțiile MNIM în 1996 din patrimoniul Muzeului de Istorie a Religiei.
Femeia și puterea în istoria dinastiei Asăneștilor
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Articolul este consacrat istoriei dinastiei Asăneștilor prin prisma rolului femeilor în obținerea puterii la domnie. Caracterizând particularitățile și generalitățile din istoria dinastiilor de monarhi ai Bulgariei medievale, am dorit să atragem atenția asupra unui fapt de o importanță majoră în istoria europeană. „Factorul feminin” a jucat, practic, un rol decisiv în păstrarea dreptului dinastic la tron. Pe de o parte, Bulgaria nu era o excepție, moștenirea tronului se făcea și pe linie feminină. Pe de altă parte, apar noi forme, mai puțin specifice pentru alte țări. Precum arată cercetările, chiar dacă femeile nu aveau dreptul la tron, dreptul la putere, tocmai ele constituiau „veriga de salvare” a dinastiei domnitoare, și erau „armă de salvare” în ce privește cucerirea puterii de către bărbați.
Înrudirea cu o reprezentantă a dinastiei domnitoare, împărătești era argumentul principal al realităților politice și al cerințelor epocii. Excepție făcea doar căsătoria cu o văduvă. Aceasta a devenit una din metodele principale și larg practicate în Bulgaria. De exemplu, în Moldova medievală nu se cunosc asemenea cazuri și chiar nu erau admise asemenea lucruri.
Statutul și situația văduvei se schimba radical, aceasta fiind izgonită sau chiar asasinată. Nu exista nicio posibilitate de urcare la tron prin căsătorie cu o văduvă. În unele cazuri mamele asigurau puterea pentru copii lor, dar forma transmiterii puterii prin intermediul unei femei regente se practica pe larg și se cunoștea, fără excepție, în toate țările europene.
Lilia Zabolotnaia
Limitele privatului în viaţa lui Antioh Cantemir. Mituri, speculaţii şi realitate despre o familie secretă la Paris)
Tyragetia, serie nouă, vol. XIV [XXIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Lilia Zabolotnaia
Condiții de încheiere a căsătoriei în Evul Mediu. Studiu comparativ
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2007
Lilia Zabolotnaia
Forţa şi slăbiciunile Alexandrei Osipovna Smirnova-Rosset (cronică asupra originilor unei femei din epoca lui A. Puşkin)
Tyragetia, serie nouă, vol. XII [XXVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Lilia Zabolotnaia
Instituția căsătoriei în epoca medievală: impedimente și interdicții. Explorări de antropologie istorică și studii comparative
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Lilia Zabolotnaia
Ediţiile rare ale lui Dimitrie şi Antioh Cantemir, păstrate în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei
Tyragetia, serie nouă, vol. XIX [XXXIV], nr. 2, Istorie. Muzeologie, Chişinău, 2025
Evanghelia este o carte de cult fundamentală a Bisericii Ortodoxe ce însumează cele patru mărturii apostolice despre Fiul lui Dumnezeu de la Matei, Marcu, Luca și Ioan, "inspirați de același Duh Sfânt, unicul și adevăratul autor al Evangheliei"...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.