Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar. Colierul este alcătuit din 11 piese confecționate integral din faianță egipteană. Opt dintre acestea au formă sferică și sunt decorate cu incizii verticale, care formează între 14 și 21 de nervuri reliefate. Diametrul lor variază între 13 și 20 mm. Alte două piese sunt reprezentări de scarabei, cu dimensiunea de 23,5 × 19,5 mm, iar ultima componentă este o mărgică-pandantiv cilindrică aplatizată, prevăzută cu o incizie verticală mediană, și are dimensiunea de 22 × 9 mm. Cromatica pieselor variază de la albastru deschis la albastru închis și nuanțe violacee, caracteristice degradării și variațiilor glazurii specifice faianței egiptene. Faianța egipteană reprezintă un material artificial pe bază de cuarț, acoperit cu o glazură alcalină de culoare albastră sau verde-albăstruie, utilizat pe scară largă în Egiptul antic și ulterior răspândit în spațiul mediteranean și pontic prin intermediul schimburilor comerciale. În primele secole ale erei noastre, astfel de obiecte constituie indicatori importanți ai contactelor culturale și economice dintre lumea mediteraneană și comunitățile din regiunea nord-pontică. Prin caracteristicile sale tipologice, tehnologice și simbolice, șiragul de la Taraclia reprezintă un artefact deosebit de valoros pentru studiul relațiilor interculturale, al mobilității bunurilor de prestigiu și al practicilor funerare ale comunităților sarmatice din primele secole ale erei noastre (sec. I-II).
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Dintre monumentele hallstattiene din regiunea Tisei Superioare se evidențiază fortificațiile. Acestea au început să fie scoase la iveală încă la sfârșitul sec. XIX, dar abia peste 50 de ani au fost clasificate și încadrate cronologic. Majoritatea fortificațiilor au servit drept loc de refugiu și se caracterizează prin prezența unui strat de cultură destul de modest.
Cetatea de la Ardanovo (Boguslav), r-nul Iršavsk, reg. Transcarpatică din Ucraina a fost cercetată prin unele sondaje în anii 1958 și 1962 de G.I. Smirnova, iar în anul 2010 investigațiile au fost reluate de echipa de arheologi de la Universitatea din Ujgorod. Ca urmare a cercetărilor au fost descoperite mai multe vestigii arheologice care au confirmat încadrarea acesteia în sec. X-VIII a. Chr.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Harta răspândirii fortificațiilor din sec. XII-VIII a. Chr. în regiunea Tisei Superioare: 1 - Ardanovo; 2 - Belaja Tserkov; 3 - Bilki; 4 - Velki Sharish; 5 - Konnjush; 6 - Kuzin; 7 - Levocha; 8 - Letanovtse; 9 - Nevitskoe; 10 - Nizhnij Travozech; 11 - Obishovtse; 12 - Poprad; 13 - Sighetul-Мarmației; 14 - Sredneje Vodjanoe; 15 - Stremtura; 16 - Terna-Liza; 17 - Sharishske Sokolovitse; 18 - Shelestovo; 19 - Yarovnitse. Fig. 2. Planul schematic al teritoriului din preajma s. Ardanovo. Fig. 3. Ardanovo (Boguslav). Planul cetății. Fig. 4. Ardanovo (Boguslav). 1 - secțiune prin valul nr. 1; 2 - fragment de ceramică (după G.I. Smirnova). Fig. 5. Ardanovo (Boguslav). Secțiune prin valul nr. 2 (după A.V. Dzembas). Fig. 6. Ardanovo (Boguslav). Secțiunea 2. Ceramică din manataua valului. Fig. 7. Ardanovo (Boguslav). Secțiune prin valul nr. 3. Fig. 8. Ardanovo (Boguslav). Secțiunea 3. Ceramică din manataua valului. Fig. 9. Ardanovo (Boguslav). 1-26 - ceramică din sondajul din 2011; 27-28 - material descoperit la suprafața solului.
Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
