Vasul a fost descoperit de V. Sorochin în anul 1982, în timpul cercetării arheologice a unui tumul (nr. 1) situat pe teritoriul satului Speia, raionul Dubăsari. Provine din mormântul nr. 5 și este datat în mileniul IV î.Hr., cultura Usatovo. Vasul a fost găsit într-un mormânt de copil. Groapa mormântului avea formă ovală, iar defunctul era depus în poziție chircită (asemănătoare poziției embrionare), pe partea stângă. În acest mormânt au fost descoperite, în total, cinci vase: trei în zona spatelui, unul la picioare și unul în regiunea bazinului. Determinarea apartenenței culturale a acestui complex funerar s-a făcut pe baza ritului și a inventarului funerar; culturii respective îi este caracteristic acest tip de construcție a gropii, precum și poziționarea și orientarea defunctului spre est și nord-est. Vasul este modelat din pastă de lut amestecată cu scoică măcinată fin. Pereții sunt treptat rotunjiți spre partea superioară, cu diametrul maxim în zona umerilor. Gâtul este scurt, buza ușor evazată, iar baza plată. Suprafața vasului este minuțios șlefuită, pe alocuri până la lustru. Interiorul vasului are o culoare brun-cărămizie, iar exteriorul este brun-gălbui, cu pete cenușii. Buza este prevăzută pe margine cu grupuri de orificii, dintre care trei originale s-au păstrat intacte. Diametrul orificiilor este de 0,35 cm. Spațiul dintre grupurile de orificii este ornamentat cu șnur. Tranziția de la gât spre umărul vasului este decorată prin trei linii orizontale realizate cu șnur, de la care, în cinci locuri, coboară câte trei linii verticale, fiecare de 5 cm lungime, executate prin aceeași tehnică. La momentul descoperirii, aceste linii erau umplute cu o pastă de culoare albă. Spațiul dintre grupurile de linii este decorat în partea superioară cu linii scurte, verticale, de 0,5 cm lungime, iar pe mijloc cu un ornament meandru realizat din două linii paralele executate cu șnur. Baza vasului păstrează amprenta unei țesături.
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Dintre monumentele hallstattiene din regiunea Tisei Superioare se evidențiază fortificațiile. Acestea au început să fie scoase la iveală încă la sfârșitul sec. XIX, dar abia peste 50 de ani au fost clasificate și încadrate cronologic. Majoritatea fortificațiilor au servit drept loc de refugiu și se caracterizează prin prezența unui strat de cultură destul de modest.
Cetatea de la Ardanovo (Boguslav), r-nul Iršavsk, reg. Transcarpatică din Ucraina a fost cercetată prin unele sondaje în anii 1958 și 1962 de G.I. Smirnova, iar în anul 2010 investigațiile au fost reluate de echipa de arheologi de la Universitatea din Ujgorod. Ca urmare a cercetărilor au fost descoperite mai multe vestigii arheologice care au confirmat încadrarea acesteia în sec. X-VIII a. Chr.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Harta răspândirii fortificațiilor din sec. XII-VIII a. Chr. în regiunea Tisei Superioare: 1 - Ardanovo; 2 - Belaja Tserkov; 3 - Bilki; 4 - Velki Sharish; 5 - Konnjush; 6 - Kuzin; 7 - Levocha; 8 - Letanovtse; 9 - Nevitskoe; 10 - Nizhnij Travozech; 11 - Obishovtse; 12 - Poprad; 13 - Sighetul-Мarmației; 14 - Sredneje Vodjanoe; 15 - Stremtura; 16 - Terna-Liza; 17 - Sharishske Sokolovitse; 18 - Shelestovo; 19 - Yarovnitse. Fig. 2. Planul schematic al teritoriului din preajma s. Ardanovo. Fig. 3. Ardanovo (Boguslav). Planul cetății. Fig. 4. Ardanovo (Boguslav). 1 - secțiune prin valul nr. 1; 2 - fragment de ceramică (după G.I. Smirnova). Fig. 5. Ardanovo (Boguslav). Secțiune prin valul nr. 2 (după A.V. Dzembas). Fig. 6. Ardanovo (Boguslav). Secțiunea 2. Ceramică din manataua valului. Fig. 7. Ardanovo (Boguslav). Secțiune prin valul nr. 3. Fig. 8. Ardanovo (Boguslav). Secțiunea 3. Ceramică din manataua valului. Fig. 9. Ardanovo (Boguslav). 1-26 - ceramică din sondajul din 2011; 27-28 - material descoperit la suprafața solului.
Vasul a fost descoperit de V. Sorochin în anul 1982, în timpul cercetării arheologice a unui tumul (nr. 1) situat pe teritoriul satului Speia, raionul Dubăsari. Provine din mormântul nr. 5 și este datat în mileniul IV î.Hr., cultura Usatovo...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.