Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat. Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest. Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm. Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice. Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).
- nu publică temporar materiale ale cercetătorilor din Federația Rusă (conform deciziei Consiliului științific al MNIM din 19.12.2022);
- nu publică materialele care pot fi considerate plagiate;
- spre publicare sunt acceptate doar materiale inedite, nepublicate anterior. Autorul articolului are obligația să informeze colegiul de redacție dacă articolul depus a fost prezentat pentru publicare în alte reviste sau dacă există o versiune modificată a aceluiași articol publicată deja;
- Colegiul de redacție ia în considerare faptul că materiale depuse pentru recenzare și publicare sunt confidențiale. Materiale nepublicate nu vor fi în niciun caz utilizate de editor, recenzenți sau redactori în scopuri personale sau orice altfel de scop;
- îndemnăm toți autorii să fie respectuoși și să se ghideze de corectitudine științifică în articole care conțin critică la adresa colegilor. În caz contrar, editorul își rezervă dreptul de a respinge sau de a redacta materialul ca să corespundă acestor cerințe;
- analiza și recenzarea materialelor de către colegiul de redacție al revistei se axează exclusiv asupra valorii științifice, clarității prezentării și cerințelor de etică științifică. Procesul de acceptare al articolelor spre publicare exclude orice discriminare pe bază de sex, vârstă, rasă, religie, naționalitate, sau orice alt criteriu discriminatoriu.
Structura revistei
Revista este structurată în următoarele compartimente:
I. Studii
II. Materiale și cercetări
III. Recenzii și prezentări de carte
În caz de necesitate, sunt adăugate compartimentele Omagieri și In memoriam
Norme de redactare
Articolele pot fi prezentate în limbile română, rusă, engleză, germană, franceză.
Volumul manuscriselor nu va depăși 100 mii caractere (aproximativ 2,5 c.a.), inclusiv bibliografia, rezumatele și ilustrațiile.
Textul lucrărilor trebuie prezentat în format electronic: Microsoft Word; Times New Roman (cu diacriticele specifice limbii de redactare a textelor); Font size 12; Space 1,5.
Articolele trebuie să fie însoțite de cuvinte-cheie (5-7 cuvinte) și rezumate (max. 1500 semne) în trei limbi: română, rusă, engleză (germană sau franceză).
Planșele (ilustrațiile) se vor prezenta în formă grafică clară (GRAYSCALE, format TIF, JPG – nu mai puțin de 300 dpi) și vor respecta dimensiunile maxime ale oglinzii paginii (16×23,5 cm sau 7,5×23,5, inclusiv legenda). Fiecare obiect de pe planșă va fi numerotat cu cifre (în caz de necesitate cu litere), utilizându-se caractere Georgia, Font size 10. Materialul ilustrativ trebuie să fie însoțit de o lista a planșelor (Microsoft Word; Times New Roman; Font size 10) cu o legendă exhaustivă în limbile română, rusă, engleză (germană sau franceză).
Notele bibliografice se prezintă în original în textul manuscrisului: (Teodor 2005, 172, fig. 7/4-6; Müller 1953, 123, Abb. 15/4-6; Петров 1999, 15, рис. 3/4-6).
Explicațiile, comentariile, precum și referințele la fonduri de arhivă, muzee etc. se vor face la subsolul paginii (numerotare continuă).
Trimiterea la planșele (figurile) din text se va face în paranteze, abreviat, conform exemplului (fig. 2/7; Abb. 2/7; рис. 2/7).
Bibliografia se prezintă în ordine alfabetică, la sfârșitul textului.
Modul de citare al monografiilor:
Boardman 1988: J. Boardman, Grecii de peste mări. Colonizarea greacă și comerțul timpuriu (București 1988).
Козуб 1974: Ю.I. Козуб, Некрополь Ольвiï V-IV ст. до н.e. (Киïв 1974).
Modul de citare al articolelor publicate în culegeri de lucrări științifice:
Behren 2005: Claudia von Behren, Sklaven und Freigelassene auf bosporanischen Grabreliefs. In: (Ed. V. Cojocaru) Ethnic Contacts and Cultural Exchanges North and West of the Black Sea from the Greek Colonization to the Ottoman Conquest (Iași 2005), 167-194.
Ванчугов 1981: В.П. Ванчугов, Поселение позднего бронзового века Ялпуг-IV в Нижнем Подунавье. В сб.: (Отв. ред. П.О. Карышковский) Памятники древних культур Северо-Западного Причерноморья (Киев 1981), 91-102.
Modul de citare a lucrărilor publicate în ediții periodice (reviste, anuare etc.):
Postică 2005: Gh. Postică, Complexul monumental din piatră din secolul XV descoperit în citadela Orheiului Vechi. Revista Arheologică S.N. I/2, 2005, 371-387.
Рехо 1973: М. Рехо, Атическа рисувана керамика в тракийския погребален контекст. Наблюдения върху съдовете, открити в България. Aрхеология 31/2, 1973, 11-19.
Modul de citare a materialelor publicate în volumele simpozioanelor și conferințelor științifice:
Trohani 2004: G. Trohani, Aspects concernant des rituels de fondation chez les geto-daces. Tracians and circumpontics world. Proceedings of the Ninth International Congress of Thracology, Chișinău-Vadul lui Vodă, 6-11 september 2004, II (Chișinău 2004), 332-337.
Бибикова 1972: В.И. Бибикова, О доместикации лошади на Юго-Востоке Европы. Матерiали XIII конференцiï Iнституту археологiï АН УРСС, Киïв, 1968 (Киïв 1972), 106-110.
În cazul utilizării unor prescurtări în text, precum și în bibliografie, se anexează o listă de abrevieri.
La sfârșitul textului se anexează date despre autor: numele, prenumele; gradul științifico-didactic; funcția; instituția; adresa; telefon, fax, e-mail.
Termeni de prezentare
Pentru a facilita apariția la timp a revistei vă rugam să respectați termenul limită de trimitere a lucrarilor – 1 martie al fiecarui an.
Taxe
Revista nu percepe taxe pentru procesarea și editarea articolelor. Autorii primesc cu titlul gratuit un număr al revistei în care a fost publicat articolul.
Drepturile de autor
Revista permite autorilor să dețină și să păstreze drepturile de autor asupra articolelor fără restricții.
Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.