Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului. Conform circularei din 1864, predarea se făcea în limba română, prevedere aplicată în întreaga eparhie. Prima directoare a școlii a fost Anastasia Rizo, de viță nobilă, invitată de arhiepiscopul Antonie.
Curricula aprobată de Ministerul Învățământului Public și de Eparhia Chișinăului cuprindea atât discipline teoretice, cât și activități practice. Elevele studiau religia, citirea și scrierea în limbile română, slavonă și rusă, aritmetica și exercițiile de calcul, istoria universală și geografia. Programul era completat de cursuri de cânt bisericesc și de deprinderi practice: croitorie, cusut, tricotat, dar și gospodărie - coacerea pâinii și a prescurilor, prepararea mâncărurilor și a conservelor, îngrijirea animalelor și cultivarea grădinii.
Fotografia, realizată în 1911 în atelierul lui fotografic al lui Z. N. Sumovski din Chișinău, sunt imortalizate 29 de absolvente și 13 profesori. În centru apar portretele episcopului Serafim (Ciciagov), ale directoarei N. R. Mihelson, profesoarei V. E. Bejerian și preoților F. Ghiliarov și P. Jurikas. Între cadrele didactice se regăsește și Paraskovia Vasilievna Cuciurenko, profesoară de caligrafie timp de 37 de ani, devenită în 1911 educatoare principală și adjunctă a directoarei. Pentru devotamentul său, care a fost decorată cu medalia de aur „Pentru serviciu îndelungat".
Pe verso-ul vignetei se află eticheta magazinului și atelierului de rame, tablouri, oglinzi și sticlă de fereastră A. D. Kon'gova, Chișinău, str. Gogol nr. 37, lângă Banca de Stat.
Fotografia de promoție a fost donată la sfârșitul anului 2025 Muzeului Național de Istorie a Moldovei de către familia Dadiștian din Drochia.
К интерпретации кремнеобработки Прекукутень - Триполье А
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Cuvinte cheie: Precucuteni, Tripolie A, industria silexului, interpretare, structură socială.
Rezumat: În lucrare sunt propuse unele modele ce vin să explice caracteristicile structurale ale complexelor de unelte de silex din arealul culturii Precucuteni - Tripolie timpuriu. Deopotrivă cu abordarea obișnuită „cultural-istorică", pot fi late în calcul și alte aspecte, cum ar fi: economia materiei prime, repertoriul tehnologic de prelucrare și diferențierea socială a prelucrării silexului.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Microlite geometrice din perioada anterioară culturii Precucuteni - Tripolie A. Cris - cultura Criș (1-15), inclusiv grupul Săcăreuca (4, 7, 11, 13-15); LBK - cultura ceramicii band-liniare (16-26); CannPotC - culturile cu ceramică canelată: Dudești (27-29), Vinca-Turdaș (30-32); Boian - cultura Boian (33-38); BDK - cultura bugo-nistreană (39-70). 1-3, 5-6, 8 - Ciuna Turcului-Dubova; 4-7, 10-11, 13-15 - Săcărăuca; 9 - Balș; 12 - Trestana; 16-17 - Berești; 18- 22 - Traian-Dealul Fântânilor; 23 - Glăvăneștii Vechi; 24 - Chișcăreni V; 25 - Dănceni I; 26 - Kamennoe-Zaval'e; 27, 29 - Dudești; 28 - Drăghiceanu; 30-32 - Kleanov-Fiera; 33-35, 37-38 - Cernica; 36 - Giulești-București; 39-44 - Gard 3 (44 - microlamă), 45-69 - Gard 4, 70 - Soroca V (după: Păunescu 1970; Дергачев, Ларина 2015; Ларина 1999; Маркевич 1974; Товкайло 2005). Fig. 2. Microlite geometrice din cultura Precucuteni - Tripolie A: 1-5 - Bernaševka; 6-11, 18-20 - Florești I; 12- 17 - Rogojeni; 21 - Gaivoron; 22 - Sabatinovka II; 23 - Nestoita IV (microlamă); 24 - Aleksandrovka (raionul Kodym); 25-27 - Traian-Dealul Viei (după: Păunescu 1970; Збенович 1989; Маркевич 1974; Сапожников, Полищук 1990; Скакун 1978). Fig. 3. Moduri de prelucrare a silexului în Precucuteni III - Tripolie A final: А - modul 1, în baza materialele așezării Aleksandrovka (raionul Kodym); В - modul 2, în baza materialelor așezării Bernovo-Luka (după: Пассек 1961; Скакун 1978).
Дмитрий Киосак, Игорь Бруяко, Владимир Денисюк
Complexul de monumente arheologice „Kamyane-Zavallia” din regiunea Bugului Mijlociu: investigațiile din anii 2011-2012
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
