Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar. Colierul este alcătuit din 11 piese confecționate integral din faianță egipteană. Opt dintre acestea au formă sferică și sunt decorate cu incizii verticale, care formează între 14 și 21 de nervuri reliefate. Diametrul lor variază între 13 și 20 mm. Alte două piese sunt reprezentări de scarabei, cu dimensiunea de 23,5 × 19,5 mm, iar ultima componentă este o mărgică-pandantiv cilindrică aplatizată, prevăzută cu o incizie verticală mediană, și are dimensiunea de 22 × 9 mm. Cromatica pieselor variază de la albastru deschis la albastru închis și nuanțe violacee, caracteristice degradării și variațiilor glazurii specifice faianței egiptene. Faianța egipteană reprezintă un material artificial pe bază de cuarț, acoperit cu o glazură alcalină de culoare albastră sau verde-albăstruie, utilizat pe scară largă în Egiptul antic și ulterior răspândit în spațiul mediteranean și pontic prin intermediul schimburilor comerciale. În primele secole ale erei noastre, astfel de obiecte constituie indicatori importanți ai contactelor culturale și economice dintre lumea mediteraneană și comunitățile din regiunea nord-pontică. Prin caracteristicile sale tipologice, tehnologice și simbolice, șiragul de la Taraclia reprezintă un artefact deosebit de valoros pentru studiul relațiilor interculturale, al mobilității bunurilor de prestigiu și al practicilor funerare ale comunităților sarmatice din primele secole ale erei noastre (sec. I-II).
К интерпретации кремнеобработки Прекукутень - Триполье А
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Cuvinte cheie: Precucuteni, Tripolie A, industria silexului, interpretare, structură socială.
Rezumat: În lucrare sunt propuse unele modele ce vin să explice caracteristicile structurale ale complexelor de unelte de silex din arealul culturii Precucuteni - Tripolie timpuriu. Deopotrivă cu abordarea obișnuită „cultural-istorică", pot fi late în calcul și alte aspecte, cum ar fi: economia materiei prime, repertoriul tehnologic de prelucrare și diferențierea socială a prelucrării silexului.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Microlite geometrice din perioada anterioară culturii Precucuteni - Tripolie A. Cris - cultura Criș (1-15), inclusiv grupul Săcăreuca (4, 7, 11, 13-15); LBK - cultura ceramicii band-liniare (16-26); CannPotC - culturile cu ceramică canelată: Dudești (27-29), Vinca-Turdaș (30-32); Boian - cultura Boian (33-38); BDK - cultura bugo-nistreană (39-70). 1-3, 5-6, 8 - Ciuna Turcului-Dubova; 4-7, 10-11, 13-15 - Săcărăuca; 9 - Balș; 12 - Trestana; 16-17 - Berești; 18- 22 - Traian-Dealul Fântânilor; 23 - Glăvăneștii Vechi; 24 - Chișcăreni V; 25 - Dănceni I; 26 - Kamennoe-Zaval'e; 27, 29 - Dudești; 28 - Drăghiceanu; 30-32 - Kleanov-Fiera; 33-35, 37-38 - Cernica; 36 - Giulești-București; 39-44 - Gard 3 (44 - microlamă), 45-69 - Gard 4, 70 - Soroca V (după: Păunescu 1970; Дергачев, Ларина 2015; Ларина 1999; Маркевич 1974; Товкайло 2005). Fig. 2. Microlite geometrice din cultura Precucuteni - Tripolie A: 1-5 - Bernaševka; 6-11, 18-20 - Florești I; 12- 17 - Rogojeni; 21 - Gaivoron; 22 - Sabatinovka II; 23 - Nestoita IV (microlamă); 24 - Aleksandrovka (raionul Kodym); 25-27 - Traian-Dealul Viei (după: Păunescu 1970; Збенович 1989; Маркевич 1974; Сапожников, Полищук 1990; Скакун 1978). Fig. 3. Moduri de prelucrare a silexului în Precucuteni III - Tripolie A final: А - modul 1, în baza materialele așezării Aleksandrovka (raionul Kodym); В - modul 2, în baza materialelor așezării Bernovo-Luka (după: Пассек 1961; Скакун 1978).
Дмитрий Киосак, Игорь Бруяко, Владимир Денисюк
Complexul de monumente arheologice „Kamyane-Zavallia” din regiunea Bugului Mijlociu: investigațiile din anii 2011-2012
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
