Vasul a fost descoperit de V. Sorochin în anul 1982, în timpul cercetării arheologice a unui tumul (nr. 1) situat pe teritoriul satului Speia, raionul Dubăsari. Provine din mormântul nr. 5 și este datat în mileniul IV î.Hr., cultura Usatovo. Vasul a fost găsit într-un mormânt de copil. Groapa mormântului avea formă ovală, iar defunctul era depus în poziție chircită (asemănătoare poziției embrionare), pe partea stângă. În acest mormânt au fost descoperite, în total, cinci vase: trei în zona spatelui, unul la picioare și unul în regiunea bazinului. Determinarea apartenenței culturale a acestui complex funerar s-a făcut pe baza ritului și a inventarului funerar; culturii respective îi este caracteristic acest tip de construcție a gropii, precum și poziționarea și orientarea defunctului spre est și nord-est. Vasul este modelat din pastă de lut amestecată cu scoică măcinată fin. Pereții sunt treptat rotunjiți spre partea superioară, cu diametrul maxim în zona umerilor. Gâtul este scurt, buza ușor evazată, iar baza plată. Suprafața vasului este minuțios șlefuită, pe alocuri până la lustru. Interiorul vasului are o culoare brun-cărămizie, iar exteriorul este brun-gălbui, cu pete cenușii. Buza este prevăzută pe margine cu grupuri de orificii, dintre care trei originale s-au păstrat intacte. Diametrul orificiilor este de 0,35 cm. Spațiul dintre grupurile de orificii este ornamentat cu șnur. Tranziția de la gât spre umărul vasului este decorată prin trei linii orizontale realizate cu șnur, de la care, în cinci locuri, coboară câte trei linii verticale, fiecare de 5 cm lungime, executate prin aceeași tehnică. La momentul descoperirii, aceste linii erau umplute cu o pastă de culoare albă. Spațiul dintre grupurile de linii este decorat în partea superioară cu linii scurte, verticale, de 0,5 cm lungime, iar pe mijloc cu un ornament meandru realizat din două linii paralele executate cu șnur. Baza vasului păstrează amprenta unei țesături.
Rolul exportului de cereale în comerțul extern al Basarabiei (1812-1830)
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
In this paper the role of grain exports in commerce of Bessarabia, in the period between its annexation (1812) and the retrenchment of the Dniester custom and sanitary cordon (1830) is examined. Based on archival and published sources the author shows the main directions of the exports, the regulation of the grain exports by provincial administration and the role of commercial capital in the foreign grain trade of the Bessarabia.
The main conclusions show that the exports were practiced mainly through Ismail, Reni and Odessa seaports, even though Bessarabia was a border province and had also land customs. The grain commerce was held by Greek and Armenian merchants that had strong relationships with commercial bourgeois from main European city-ports. The augmentation of grain exports from Bessarabia was curbed by intense regulation, because the province was used as quarter for important military troops.
Andrei Emilciuc
Organizarea și funcționarea cordonului sanitar la hotarele dunărene ale Imperiului Rus (1812- 1856)
Tyragetia, serie nouă, vol. XVII [XXXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Andrei Emilciuc
Cărți vest-europene în Basarabia: căi de difuzare și control guvernamental (1812-1862)
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Andrei Emilciuc
Preocupările Zemstvei din Basarabia privind navigația comercială pe fluviul Nistru (1868-1914)
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Andrei Emilciuc
Instituirea şi funcţionarea magaziilor de rezervă a cerealelor în Basarabia (1834-1856)
Tyragetia, serie nouă, vol. XIII [XXVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Andrei Emilciuc
Statutul negustorilor fără reședință în orașele Basarabiei și în Odesa (1812-1861)
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Vasul a fost descoperit de V. Sorochin în anul 1982, în timpul cercetării arheologice a unui tumul (nr. 1) situat pe teritoriul satului Speia, raionul Dubăsari. Provine din mormântul nr. 5 și este datat în mileniul IV î.Hr., cultura Usatovo...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.