Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor. Spiritul sărbătorii Învierii Domnului este completat de cele zece ilustrate cu tematică pascală, parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, editate acum un secol. Au completat colecția de carte poștală acum mai bine de un deceniu în urma unei achiziții reușite, or fondul de ilustrare cu tematica pascală este modest și suntem într-o permanentă căutare de completare. Cărțile poștale sunt „deosebite" ca efect poștal, tipografic și cromatic - acesta fiind și motivul de a reveni la acest gen de felicitări. Spre deosebire de felicitările „clasice", acestea sunt de mărimi mici (6,5 cm x 11 cm), confecționate din carton (excepție o singură felicitare confecționată din hârtie fotografică, imagine alb-negru), cromatică „vie", editate în România și Germania, circulate prin transmitere.
Numele sărbătorii își are originea în verbul persach, ceea ce înseamnă a trece, preluat de evrei de la egipteni. A intrat în limba română prin intermediul formei bizantino-latine Paschae, semnificând „trecerea prin moarte la viață, biruința vieții și eliberarea din robia păcatului". Sărbătoarea Paștelui este o sărbătoare a toleranței și iertării, reprezentând o punte de legătură între prezent și trecut. Semnificația acestei sărbători o transmit și simbolurile ei, prezente, de altfel, și pe cărțile poștale pascale: ouăle încondeiate, iepurașul, mielul, cozonacul, pasca, diverse scene biblice legate de răstignirea și învierea lui Iisus Hristos.
Legendele creștine leagă simbolul ouălor roșii de patimile lui Hristos. Răstignirea și învierea Lui se înfrățesc cu reînvierea naturii primăvara și cu reluarea ciclurilor vieții. Oul, el însuși purtător de viață, devine un simbol al regenerării și a veșniciei.
Pe masa de Paști se află și pasca - un alt aliment ritual care amintește de vechile jertfe de „împăcare", nesângeroase. Prepararea ei este o sarcină exclusivă a femeii, cea care dă viață, aluatul dospit fiind „viu". Cea mai semnificativă componentă a sărbătorii pascale este lumina. Ceremonia Luminii este asociată cu istoria miracolului aprinderii luminii în ziua de Paști la Mormântul lui Hristos din Ierusalim. Lumânarea, prezentă în imagini, are și ea mesajul ei. Cu lumânarea de la Înviere ne întoarcem acasă după slujba religioasă de la miezul nopții. Lumina aceasta, adusă în viața creștinului, alungă paguba și relele din casă. Mielul face parte din preparatele specifice sărbătorii pascale, semnificând simbolul jertfei Mântuitorului, care a murit crucificat ca un miel nevinovat. Iepurașul, pe care-l așteptăm la sărbătoarea Paștelui, reprezintă renașterea naturii, atât de așteptată după o iarnă grea. Cu timpul acest simbol a ajuns să fie însoțit de bucurii și cadouri. Spre deosebire de Crăciun, când anunțarea și actul ritual al integrării comunității în timpul sacru al sărbătorii revenea cetei de colindători, de Paști „nu se merge pe la case", masa rituală organizându-se în fiecare familie, ea simbolizând comunitatea cu Dumnezeu.
• Nicolae Răileanu, Din istoria Muzeelor Moldovei. Muzeul de Antichități al Nataliei Sicard din Vadul lui Vodă • Grigore Jitaru, Blazoanele dinastice și stema de stat a Moldovei • Vlad D. Ghimpu, Biserica Adormirii Maicii Domnului de la mănăstirea Căpriana • Vasile Negruță, Dan Suruceanu, Creația Zugravului Gherasim șl sculptorului D. Ştefan la răscrucea secolelor XVIII-XIX • Vasile Haheu, Cetățile traco-geto-daclce și elemente de urbanizare la tracii de nord • Alexandru Levinschi, Atelierele de ceramică de la Soloncenl și unele probleme privind olăritul la purtătorii culturii Sântana da Mureș-Cerneahov
II. Arheologie și Istorie veche
• Ilie Borziac, Philip Allsworth, Nicolae Chetraru, Cercetări interdisciplinare în grotele paleolitice din Nord-Vestul Moldovei • Serghei Covalenco, Nicolae Chetraru, Așezarea mezolltlcâ de la Sărăteni • Oleg Levițki, Tatiana Demcenco, Tumuli din epoca fierului timpuriu de lângă satul Cotiujeni • Serghei Agulnlcov, Cociulia - Cetățuie în codrii Tighecilor • Natalia Mateevici, Piese arheologice provenite din colecția lui Ion Surucean • Ilie Borziac, Alexei Zagaievschi, Cele mai vechi file din istoria satului Cosăuți
III. Istorie medievală
• Ion Hâncu, Rezultatele cercetărilor arheologice de la biserica cu pronaosul lărgit din Orheiul Vechi • Pavel Bârnea, Despre soarta istorică a Orheiului Vechi • Petre Beșliu, Contribuția universității săsești la consolidarea sistemului de fortificații din defileul Oltului • Ana Boldureanu, Vera Paiul, Tezaurul monetar de la Gârbova • Mihai Onilă, Eparhia Chișinăului și Hotinului (180 ani de la organizare)
IV . Istorie modernă și contemporană
• Măria Hasnaș, Cazimireștii în Basarabia. Ramura din Hotin • Aurelia Cornețchi, Contribuții ta istoria Liceului de fete din Cetatea Albă • Тамара Синхани, Из истории иконописания в Ново-Нямецком монастыре • Ирина Гончарова, Сканные сумочки • Liubovi Malahov, Colecția presei periodice din sec. XIX – începutul sec. XX • Vitalie Juc, Valentin Tomuleț, Schiță din istoria satului Tabani • Tamara Stamatov, Tehnici vechi românești de cusut în ornamentarea cămașelor femeiești • Elvira Vacula, Societatea Națională de Cruce Roșie din Basarabia. Anii 1920-1930 • Nadejda Lavric, Din istoria documentelor puse în circulație în Basarabia interbelică • Elena Postică, Deputații Sfatului Ţării represați în anul 1940 • Людмила Пасиковская, О раскулачивании и выселении в MACCP в 1930-1931
V. Muzeologie si memorialistică
• Elena Ploșnița, Unele aspecte din activitatea muzeografică a lui Nicolae Iorga • Eugenia Borodac, Nicolae Dimo - savant cu renume în pedologie • Любовь Репринцева, Судьба ученого Г.И. Пысларь • Мария Евдокимова, Михаил Паутынский – ученый винодел и химик
VI. Recenzii
• Tudor Arnăut, Arheologul G.D. Smirnov și unele probleme de concepție privind mil. I î.e.n. • Igor Cereteu, Sergiu Tabuncic. Şoldăneșii - localitate străveche din valea Ciornei • Николай Тельнов, Nicolae Chetraru. Din istoria arheologiei Moldovei. Basarabia și Transnistria
Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
.jpg)
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
