Depozitul de bronzuri a fost descoperit pe teritoriul satului Mîndrești, raionul Telenești, în anul 1968. A fost identificat întâmplător de către un grup de elevi de la școala din sat, iar materialele au ajuns ulterior în atenția specialiștilor de la Institutul de Istorie al Academiei de Științe. Conform informațiilor documentare, depozitul era alcătuit din zece piese: patru topoare-celt, un fragment de pumnal, un fragment de sabie, o seceră, un topor cu aripioare, un topor-teslă și un lanț format din patru verigi. În prezent, din ansamblul menționat, în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei se păstrează șase obiecte: două topoare-celt, toporul cu aripioare și toporul-teslă, fragmentul de pumnal și lanțul alcătuit din patru verigi. - Topor-celt cu o urechiușă. Dimensiuni: Lungimea - 10,2 cm; Greutatea - 186 g. - Topor-celt cu o urechiușă frontală. Dimensiuni: Lungimea - 8,4 cm; Lățimea: 33-46 mm; Greutatea - 124 g. - Topor cu aripioare. Dimensiuni: Lungimea - 14,0 cm; Lățimea - 2,5-3,4 cm; Greutatea - 285 g. - Topor-teslă. Dimensiuni: Lungimea - 14,8 cm; Lățimea - 2,3-5,0 cm; Greutatea - 286 g. - Fragment de pumnal. Dimensiuni: Lungimea - 16,5 cm; Lungimea lamei - 9,8 cm; Lățimea lamei - 2,8 cm; Greutatea - 81 g. - Lanț format din patru verigi. Dimensiuni: Lungimea - 17,1 cm; Diametrul verigilor - 3,8; Greutatea - 32 g.Depozitul de bronzuri de la Mândrești este important prin asocierea unor obiecte care își găsesc analogii în repertoriul regional cu piese ce prezintă analogii clare în Europa Centrală și în Bazinul Carpatic. Ansamblul de piese reflectă o zonă de contact și interacțiune, în care forme metalice de origini și tradiții diferite au circulat și au fost integrate în repertoriul comunităților locale. Cronologic, depozitul de bronzuri de la Mândrești este atribuit perioadei Hallstattului timpuriu - HaA1, fiind datat în anii 1200-1100 î. Hr.
• Nicolae Răileanu, Din istoria Muzeelor Moldovei. Muzeul de Antichități al Nataliei Sicard din Vadul lui Vodă • Grigore Jitaru, Blazoanele dinastice și stema de stat a Moldovei • Vlad D. Ghimpu, Biserica Adormirii Maicii Domnului de la mănăstirea Căpriana • Vasile Negruță, Dan Suruceanu, Creația Zugravului Gherasim șl sculptorului D. Ştefan la răscrucea secolelor XVIII-XIX • Vasile Haheu, Cetățile traco-geto-daclce și elemente de urbanizare la tracii de nord • Alexandru Levinschi, Atelierele de ceramică de la Soloncenl și unele probleme privind olăritul la purtătorii culturii Sântana da Mureș-Cerneahov
II. Arheologie și Istorie veche
• Ilie Borziac, Philip Allsworth, Nicolae Chetraru, Cercetări interdisciplinare în grotele paleolitice din Nord-Vestul Moldovei • Serghei Covalenco, Nicolae Chetraru, Așezarea mezolltlcâ de la Sărăteni • Oleg Levițki, Tatiana Demcenco, Tumuli din epoca fierului timpuriu de lângă satul Cotiujeni • Serghei Agulnlcov, Cociulia - Cetățuie în codrii Tighecilor • Natalia Mateevici, Piese arheologice provenite din colecția lui Ion Surucean • Ilie Borziac, Alexei Zagaievschi, Cele mai vechi file din istoria satului Cosăuți
III. Istorie medievală
• Ion Hâncu, Rezultatele cercetărilor arheologice de la biserica cu pronaosul lărgit din Orheiul Vechi • Pavel Bârnea, Despre soarta istorică a Orheiului Vechi • Petre Beșliu, Contribuția universității săsești la consolidarea sistemului de fortificații din defileul Oltului • Ana Boldureanu, Vera Paiul, Tezaurul monetar de la Gârbova • Mihai Onilă, Eparhia Chișinăului și Hotinului (180 ani de la organizare)
IV . Istorie modernă și contemporană
• Măria Hasnaș, Cazimireștii în Basarabia. Ramura din Hotin • Aurelia Cornețchi, Contribuții ta istoria Liceului de fete din Cetatea Albă • Тамара Синхани, Из истории иконописания в Ново-Нямецком монастыре • Ирина Гончарова, Сканные сумочки • Liubovi Malahov, Colecția presei periodice din sec. XIX – începutul sec. XX • Vitalie Juc, Valentin Tomuleț, Schiță din istoria satului Tabani • Tamara Stamatov, Tehnici vechi românești de cusut în ornamentarea cămașelor femeiești • Elvira Vacula, Societatea Națională de Cruce Roșie din Basarabia. Anii 1920-1930 • Nadejda Lavric, Din istoria documentelor puse în circulație în Basarabia interbelică • Elena Postică, Deputații Sfatului Ţării represați în anul 1940 • Людмила Пасиковская, О раскулачивании и выселении в MACCP в 1930-1931
V. Muzeologie si memorialistică
• Elena Ploșnița, Unele aspecte din activitatea muzeografică a lui Nicolae Iorga • Eugenia Borodac, Nicolae Dimo - savant cu renume în pedologie • Любовь Репринцева, Судьба ученого Г.И. Пысларь • Мария Евдокимова, Михаил Паутынский – ученый винодел и химик
VI. Recenzii
• Tudor Arnăut, Arheologul G.D. Smirnov și unele probleme de concepție privind mil. I î.e.n. • Igor Cereteu, Sergiu Tabuncic. Şoldăneșii - localitate străveche din valea Ciornei • Николай Тельнов, Nicolae Chetraru. Din istoria arheologiei Moldovei. Basarabia și Transnistria
Depozitul de bronzuri a fost descoperit pe teritoriul satului Mîndrești, raionul Telenești, în anul 1968. A fost identificat întâmplător de către un grup de elevi de la școala din sat, iar materialele au ajuns ulterior în atenția specialiștilor de la Institutul de Istorie al Academiei de Științe...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.