Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm. Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX. Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM. Scurt istoric al aparatului fotografic Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii. Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie. Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).
• Nicolae Răileanu, Din istoria Muzeelor Moldovei. Muzeul de Antichități al Nataliei Sicard din Vadul lui Vodă • Grigore Jitaru, Blazoanele dinastice și stema de stat a Moldovei • Vlad D. Ghimpu, Biserica Adormirii Maicii Domnului de la mănăstirea Căpriana • Vasile Negruță, Dan Suruceanu, Creația Zugravului Gherasim șl sculptorului D. Ştefan la răscrucea secolelor XVIII-XIX • Vasile Haheu, Cetățile traco-geto-daclce și elemente de urbanizare la tracii de nord • Alexandru Levinschi, Atelierele de ceramică de la Soloncenl și unele probleme privind olăritul la purtătorii culturii Sântana da Mureș-Cerneahov
II. Arheologie și Istorie veche
• Ilie Borziac, Philip Allsworth, Nicolae Chetraru, Cercetări interdisciplinare în grotele paleolitice din Nord-Vestul Moldovei • Serghei Covalenco, Nicolae Chetraru, Așezarea mezolltlcâ de la Sărăteni • Oleg Levițki, Tatiana Demcenco, Tumuli din epoca fierului timpuriu de lângă satul Cotiujeni • Serghei Agulnlcov, Cociulia - Cetățuie în codrii Tighecilor • Natalia Mateevici, Piese arheologice provenite din colecția lui Ion Surucean • Ilie Borziac, Alexei Zagaievschi, Cele mai vechi file din istoria satului Cosăuți
III. Istorie medievală
• Ion Hâncu, Rezultatele cercetărilor arheologice de la biserica cu pronaosul lărgit din Orheiul Vechi • Pavel Bârnea, Despre soarta istorică a Orheiului Vechi • Petre Beșliu, Contribuția universității săsești la consolidarea sistemului de fortificații din defileul Oltului • Ana Boldureanu, Vera Paiul, Tezaurul monetar de la Gârbova • Mihai Onilă, Eparhia Chișinăului și Hotinului (180 ani de la organizare)
IV . Istorie modernă și contemporană
• Măria Hasnaș, Cazimireștii în Basarabia. Ramura din Hotin • Aurelia Cornețchi, Contribuții ta istoria Liceului de fete din Cetatea Albă • Тамара Синхани, Из истории иконописания в Ново-Нямецком монастыре • Ирина Гончарова, Сканные сумочки • Liubovi Malahov, Colecția presei periodice din sec. XIX – începutul sec. XX • Vitalie Juc, Valentin Tomuleț, Schiță din istoria satului Tabani • Tamara Stamatov, Tehnici vechi românești de cusut în ornamentarea cămașelor femeiești • Elvira Vacula, Societatea Națională de Cruce Roșie din Basarabia. Anii 1920-1930 • Nadejda Lavric, Din istoria documentelor puse în circulație în Basarabia interbelică • Elena Postică, Deputații Sfatului Ţării represați în anul 1940 • Людмила Пасиковская, О раскулачивании и выселении в MACCP в 1930-1931
V. Muzeologie si memorialistică
• Elena Ploșnița, Unele aspecte din activitatea muzeografică a lui Nicolae Iorga • Eugenia Borodac, Nicolae Dimo - savant cu renume în pedologie • Любовь Репринцева, Судьба ученого Г.И. Пысларь • Мария Евдокимова, Михаил Паутынский – ученый винодел и химик
VI. Recenzii
• Tudor Arnăut, Arheologul G.D. Smirnov și unele probleme de concepție privind mil. I î.e.n. • Igor Cereteu, Sergiu Tabuncic. Şoldăneșii - localitate străveche din valea Ciornei • Николай Тельнов, Nicolae Chetraru. Din istoria arheologiei Moldovei. Basarabia și Transnistria
Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
